Referate
Telescopul
Telescopul
Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor îndepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai apropiate de observator.
Telescoapele sunt folosite în astronomie pentru observarea corpurilor ceresti îndepartate.
Pentru sute de ani , telescoapele au fost singurele instrumente
folosite pentru observarea planetelor si a galaxiilor.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 14
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 228.0 KB
Downloads: 2
Credite: 0
Din referat: Telescopul
Telescopul
Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor îndepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai apropiate de observator.
Telescoapele sunt folosite în astronomie pentru observarea corpurilor ceresti îndepartate.
Pentru sute de ani , telescoapele au fost singurele instrumente
folosite pentru observarea planetelor si a galaxiilor.
Chiar si azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii nostri apropiati din sistemul nostru solar , oamenii de stiinta continuând sa se bazeze pe telescop în studierea stelelor , nebuloaselor si galaxiilor aflate la mare distanta .
Majoritatea telescoapelor functioneaza colectând lumina emisa de stele sau reflectata de suprafata planetelor .
Acestea se numesc telescoape optice .
Ele folosesc o lentila curba sau o oglinda sferica sau parabolica pentru a colecta razele de lumina si a le trimite spre o lentila mica plasata în focar care face posibila observarea obiectului .
În cercetarile astronomice se aseaza lânga focar camere de luat vederi pentru a înregistra imaginile adunate de telescop .
Lumina vizibila adunata de telescop e descompusa în radiatiile componente cu ajutorul unui spectroscop , în acest fel obtinându-se informatii despre temperatura obiectului , miscare , compozitie chimica sau prezenta unor câmpuri magnetice .
Multe telescoape sunt construite în observatoare astronomice în jurul Pamântului dar numai undele radio , lumina vizibila si radiatia infrarosie pot penetra atmosfera Pamântului si pot ajunge la suprafata planetei .
Pentru a depasi aceasta problema au fost lansate în spatiu telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului electromagnetic.
I.Telescoape Optice
Sunt doua feluri principale de telescoape optice : reflectatoare si refractatoare .
A.Telescoape refractatoare .
Acestea folosesc o lentila de sticla pentru a forma imaginea în focar .
Lentila este convexa iar puterea de a aduna razele de lumina a unui astfel de telescop este proportionala cu marimea obiectivului .
Aceste telescoape sunt împiedicate de aberatii cromatice care cauzeaza venirea fiecarei culori într-un focar diferit pentru ca fiecare culoare are propriul sau unghi de refractie .
Aberatia cromatica face ca imaginea unei stele sau planete sa fie înconjurata de cercuri de diferite culori.
O alta limitare fundamentala a acestor telescoape este faptul ca lentilele cu diametre mai mari de 1 metru sunt impractice deoarece cântaresc mai mult de jumatate de tona si se prabusesc sub propria lor greutate .
Acestea nu pot fi sprijinite de dedesupt ca oglinzile .
B.Telescoape reflectatoare.
Acestea folosesc o oglinda concava pentru a aduna razele de luzmina si formeaza imaginea într-un focar aflat deasupra oglinzii.
Telescoapele reflectatoare sunt în special folositoare pentru a aduna lumina de la obiecte intunecate.
Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop creste cu patratul diametrului oglinzii telescopului .
Deci daca se dubleaza diametrul oglinzii puterea de a aduna razele de lumina creste de 4 ori .
Telescoapele mari pot detecta obiecte a caror stralucire este de un miliard de ori mai mica decât cea mai slab vizibila stea cu ochiul liber .
Oglinda telescopului este facuta dintr-o sticla speciala care nu se contracta si mareste la diferite temperaturi .
Oglinda e polizata cu ajutorul calculatorului pentru ca diferentele de grosime de pe suprafata trebuie sa fie mai mici decât o fracsiune din grosimea unui fir de par .
Pentru a crea un strat reflectator se acopera suprafata oglinzii cu un strat subtire de aluminiu .
Principalul dezavantaj al acestor oglinzi este greutatea . Telescopul Hale de pe muntele Palomar din California cântareste 14 tone .
În 1990 un plan îndraznet si inovativ a depasit bariera marimii oglinzilor.
Fiecare din telescoapele identice de la observatorul Manua Kea din Hawaii combina 36 de oglinzi hexagonale de 183 cm ca placutele de gresie asezate pe jos comportându-se ca o oglinda imensa de 1016 cm cu puterea de a aduna razele de lumina de 4 ori mai mare decât cea de la Palomar.
La unele telescoape construite dupa 1990 greutatea oglinzii a fost redusa prin punerea între o oglinda concava subtire si a unei placi a unui strat de nervuri de sticla.
C.Rezolutia
Rezolutia unui telescop optic creste cu marimea oglinzii sau a lentilei dar atmosfera terestra impune o limita acestei rezolutii pentru ca încetoseaza razele de lumina .
Acest efect face ca stelele sa licareasca noaptea. Cu ajutorul calculatoarelor astronomii pot filtra aceste raze .
Telescop optic .
D.Interferenta optica
O noua tehnica în astronomie combina semnale de la diferite telescoape astfel ca imaginea rezultata sa fie identica cu cea obtinuta de la un telescop gigant .
Aceasta tehnica se numeste interferenta optica . Observatorul sudic european a început constructia a celui mai mare interferometru în 1996.
Cel mai mare telescop este situat în desertul Atacama din nordul statului Chile .
Acesta combina lumina de la 4 telescoape de 800 cm producând o imagine egala cu cea a unui telescop de 1600 cm .
Primul telescop a fost instalat în 1998 si întregul proiect va fi terminat în 2002 .
Interferometrele optice sunt folositoare pentru a vedea obiecte stralucitoare dar foarte apropiate cum ar fi stelele duble .
Astronomii spera ca aceasta tehnica va face posibila observarea planetelor de marimea Pamântului care orbiteaza în jurul stelelor îndepartate.
E.Înregistrarea imaginilor
Imediat dupa inventarea fotografiei în 1800 astronomii au atasat un aparat fotografic la un telescop pentru a fotografia luna .
Acest lucru le-a permis sa înregistreze ceea ce vad .
Astazi filmul fotografic din telescoape a fost înlocuit cu cipuri de silicon de marimea ungiei de la deget care sunt divizati în milioane de elemente de imagine numite pixeli care convertesc razele de lumina în sarcini electrice preluate de un calculator .
Mozaicul rezultat format din pixeli întunecati si colorati formeaza imaginea .
Aceste imagini sunt mult mai clare decât cele facute cu aparatul de fotografiat si imaginea este imediat salvata pe HDD – ul calculatorului .
II. Telescoape radio .
Radio astronomia a fost inventata în 1931 când inginerul Karl Jansky de la laboratoarele “ Bell Telephones “ a descoperit cu ajutorul unei antene ca din centrul galaxiei noastre sunt emise unde radio .
Aceasta a fost prima data când cercetatorii au realizat ca undele radio pot veni de la surse neaflate pe Pamânt .
În anii care au urmat multe descoperiri majore în radio astronomie s-au produs similar prin coincidenta sau din întâmplare de exemplu descoperirea galaxiilor active si a pulsarilor.
Designul unui telescop radio e similar cu cel al unui telescop optic dar telescoapele radio trebuie sa fie mai mari pentru ca functioneaza cu lungimi de unda mai lungi a radiatiei electromagnetice.
Undele radio sunt de fapt între 1 m si 1 km în lungime în timp ce undele de lumina vizibile sunt de numai 1 micrometru .
Undele radio pot fi adunate într-un punct mai usor decât cele vizibile datorita lungimii lor .
Ca un rezultat suprafata telescoapelor radio nu trebuie sa fie asa de fina ca a celor optice .
Telescoapele radio au un avantaj fata de cele optice : semnalele radio pot fi detectate pe tot parcursul unei zile în timp ce radiatia electromagnetica a soarelui face imposibila observarea altor lungimi de unda în timpul zilei .
Energia pe care o primesc telescoapele radio de la surse îndepartate este mai mica decât energia eliberata când un fulg de zapada loveste pamântul , de aceea aceste telescoape trebuie sa fie construite în vai unde nu pot ajunge undele radio artificiale .
Cel mai mare telescop radio construit într-o vale din Arecibo , Puerto Rico are un vas parabolic cu un diametru de 305 m .
Observatorul Arecibo este cel mai mare telescop stationar de pe Pamânt . Pentru ca nu se misca acesta foloseste rotatia Pamântului pentru a receptiona unde dintr-un alt loc .
Radio – interferometria
Pentru a vedea obiecte la fel de detaliat ca vizionarea acestora cu telescopul optic un telescop radio ar trebui sa fie de 50 de ori mai mare mare decât cel de la Arecibo .
Coordonând simultan semnale de la doua telescoape radio din diferite locatii astronomii creaza un telescop gigantic a carui putere este egala cu cea a unui telescop a carui diametru este distanta dintre cele doua telescoape .
Daca se adauga mai multe telescoape puterea va creste si mai mult.