Referate
Sistemul Solar - Universul
Sistemul Solar
Universul
Universul reprezinta totalitatea de energie si materie, inclusiv Pamântul, galaxiile si continutul intergalactic.
Galaxiile
Galaxiile sunt o compozitie universala de stele, gaz si praf, avand o complexitate colosala (la fel ca si marimea lor).
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 14
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 154.0 KB
Downloads: 2
Credite: 0
Din referat: Sistemul Solar - Universul
Sistemul Solar
Universul
Universul reprezinta totalitatea de energie si materie, inclusiv Pamântul, galaxiile si continutul intergalactic.
Galaxiile
Galaxiile sunt o compozitie universala de stele, gaz si praf, avand o complexitate colosala (la fel ca si marimea lor).
Ca o functie secundara galaxiile sunt niste faruri uriase cu ajutorul carora cercetatorii incearca sa “masoare” Universul.
Galaxiile variaza in functie de forma, marime, compozitie etc.
Tipuri de galaxii:
- Galaxii eliptice.
Le-a fost atribuita litera E si cifra 0 (descrie forma aproximativa a galaxiilor).
Nu se cunoaste forma exact a acestora.
Au o lungime de cinci ori mai mare decat latimea si se caracterizeaza in general printr-o populatie de stele batrane si foarte putin gaz si praf stelar (doua elemente necesare formarii de noi planete).
- Galaxii spirale. Se impart in doua categorii :
-spirale normale, notate S
-spirale drepte, notate SB
Se caracterizeaza prin prezenta unei unflaturi luminoase in zona centrala.
- Galaxii iregulate.
Aceste galaxii nu au o organizare aparte, fie pentru ca unele fenomene le-au lasat intr-o stare de dezechilibru sau fie ca le lipseste rotatia unei spirale.
Ciocnirile intre galaxii
Ciocnirile intre galaxii se produc in general in zonele aglomerate rezultand praf stelar sau galaxii mai mici, concentrate ce pot lua diferite forme (depinzand de gradul de simetrie).
Calea Lactee
Calea Lactee este galaxia din care provine sistemul nostru solar.
Are forma unui disc spiralat cu un volum urias si un diametru de aproximativ 100 000 de ani lumina (al), gros de 8 000 al si cu un nucleu sferic central cu diametrul de circa 15 000 al.
Se presupune ca are o varsta de 14 miliarde de ani si cuprinde peste 200 miliarde de stele.
Calea Lactee se roteste in jurul axei proprii, efectuand o rotatie completa in 250 milioane de ani.
In apropierea ei se gasesc doua galaxii mici numite Micul Nor Magellanic si Marele Nor Magellanic.
Cea mai apropiata mare galaxie este Andromeda care este si ea o galaxie spirala, fiind de 4 ori mai mare decat Calea Lactee si se afla la o distanta de 2 milioane al.
Sistemul solar
Regiunea universului în care se afla Pamântul depinde de Soare .
Din acest motiv ea se numeste sistemul solar. Acesta cuprinde Soarele , planete , comete , meteoriti si pulberi .
Planetele si asteroizii
Principalele corpuri ale sistemului solar sunt cele care , asemenea Pamântului , se învârtesc în jurul Soarelui si reflecta lumina acestuia ; ele se numesc planete.
De la cea mai apropiata de soare pâna la cea mai îndepartata , cele noua planete sunt : Mercur , Venus , Pamânt , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus , Neptun , si Pluto .
Cinci dintre acestea pot fi urmarite pe cer cu ochiul liber , si din acest motiv , au fost Observate înca din Antichitate , pe timpul verii : Mercur , Venus , Marte, Jupiter si Saturn .
Celor noua planete principale li se adauga o multime de planete mici numite asteroizi , majoritatea concentrate între Marte si Jupiter.
Diametrul celui mai mare asteroid Ceres este de aproximativ de 1000 km.
Diametrul celui mai mic nu depaseste câteva sute de metri . Soarele exercita asupra planetelor o atractie puternica pentru ca este de aproape de 1000 de ori mai greu decât toate planetele la un loc .
Sateliti , comete si meteoriti
Cele mai mari dintre planete sunt la rândul lor înconjurate de sateliti : este cazul Pamântului si al satelitului sau Luna .
Din sistemul solar mai fac parte cometele , mici astri formati din roci si gheata care atunci când se apropie de Soare degaja mari cantitati de gaz si pulberi .
Ciocnirea unor asteroizi si divizarea lor în comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele mari dau nastere unor fragmente de dimensiuni diferite .
Aceste fragmente circula în spatiul interplanetar si sfârsesc prin a cadea pe suprafata planetelor sau a satelitilor lor : ele sunt meteoritii .
Dimensiunile sistemului solar
Planetele sunt repartizate în jurul Soarelui într-o zona în forma de disc , cu o raza de aproximativ 6 miliarde de kilometri , pe care lumina Soarelui o strabate în sase ore .
Chiar daca ar parea întins , la scara Universului , adica a întregii lumi sistemul solar este cu adevarat minuscul .
Situat la circa 150 de milioane km de planeta noastra Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor .
Lumina lui ajunge la noi în 8 minute .
Ea acopera lumina tuturor celorlalti astri .
Traversata de razele sale luminoase , atmosfera terestra da cerului frumoasa culoare albastra .
Sa presupunem ca am reduce Soarele la dimensiunea unei portocale : la aceasta scara Pluto nu ar fi decât o gamalie de ac care s-ar învârti la o distanta de 400 m de porocala , iar steaua cea mai apropiata s-ar situa la 3000 km de portocala !
Vazut de pe Pluto de la o distanta de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea care îl separa de Pamânt , Soarele apare doar sub forma unei stele stralucitoare sub un cer vesnic negru .
Istoria sistemului solar
Timp de secole s-a crezut ca Pamântul sta nemiscat în centrul Universului , iar Soarele si planetele se învârtesc în jurul lui .
Acesta este sistemul lumii dupa cum îl descria savantul grec Ptolemeu în secolul al II-lea î. Cr. În secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pamântul si celelalte planete se învârtesc în jurul Soarelui . Dupa inventarea lunetei , în secolul urmator s-a putut dovedi ca el avea dreptate .
Prin studierea planetelor si a stelelor astronomii au putut sa reconstituie istoria sistemului solar si sa prevada viitorul acestuia .
Formarea sistemului solar
Soarele s-a format într-un imens nor de gaz si pulberi .
Din motive înca putin cunoscute , poate în urma unei perturbatii create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape acest nor a început sa se prabuseasca sub propria greutate si sa se învârteasca pe loc .
Putin câte putin a luat forma unui disc mai dens si mai cald în centru decât spre exterior .
Apoi , în centrul discului , materia a devenit suficient de densa si de calda ca Soarele sa înceapa sa straluceasca : aceasta s-a petrecut în urma cu 4.6 miliarde de ani .
În imensul nor de gaz si pulberi particulele solide s-au aglomerat în mod progresiv , pe parcursul a mai putin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele .
În apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au nascut din aglomerarea unor blocuri de roca . Astfel s-au format Mercur , Venus , Pamânt ti Marte .
În regiunile exterioare mai reci centrul planetelor mai mari s+a format din roci amestecate cu gheata .
Acestea au atras apoi mari cantitati de gaz din norul din care proveneau . Este cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus si Neptun .
Alte sisteme solare
În 1984 astronomii au descoperit un imens disc de pulberi în jurul stelei Beta Pictoris .
Discul a fost detectat datorita observatiilor în infrarosu . Acesta ar putea fi un sistem solar în curs de formare .
Se crede ca numeroasele stele sunt înconjurate de una sau mai multe planete .
Dar , cu mijloacele de astazi , este aproape imposibila detectarea directa a altor planete .
De fapt observarea de pe Pamânt a unei planete de marimea lui Jupiter , care se învârteste în jurul uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca încercarea de a distinge de la Paris o lumânare situata la o distanta de 10 m de un far puternic din New York !
Cu toate acestea astronomii au putut stabili prezenta a doua planete în jurul unei stele situate la 1600 ani-lumina .
Soarele
Datorita faptului ca se afla atat de aproape, Soarele este steaua cea mai bine cunoscuta.
Astronomii disting chiar detaliile de la suprafata sa ( cele mai mici au o intindere de 150 km ).
In comparatie cu Pamantul Soarele este gigantic, volumul sau ar putea cuprinde 1 300 000 de planete ca anoastra, iar dealungul diametrului sau sa-r putea alinia la 109.
Soarele
este o imensa sfera de gaz foarte cald a carui masa o depaseste de
300 000 de ori pe cea a Pamantului.
La suprafata forta gravitationala
este de aproximativ 28 de ori mai puternica de cat cea de pe Pamant,
totusi Soarele nu e decat o stea foarte obisnuita.
Pentru astronomi, este
o adevarata sansa sa poata studia o stea atat de banala, tot ceea ce afla prin studierea Soarelui ii ajuta sa inteleaga mai bine si celelalte stele.
Fotosfera
Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un invelis de grosime mai mica de 300 km, fotosfera.
Aceasta este cea care da impresia ca Soarele are o margine bine delimitata, temperatura sa este de aproximativ 6000 grade C.
Vazuta prin telescop ea se prezinta ca o retea de celule mici stralucitoare, sau granule, eflate intr-o permanenta miscare.
Ficare granula este o bula de gaz de marimea unei tari ca Franta, ea apare se transforma si dispare in aproximativ 10 minute.
Cromosfera si coroana
In timpul unei eclipse totale, cand discul arbitrar al Soarelui dispare in spatele Lunii, remarcam ca in jur o bordura de un rosu aprins, iar dincolo de aceasta, un balon argintat, mai mult sau mai putin neregulat coroana.
Cromosfera si coroana sut invelisurile extaordinare ale Soarelui, ele
Formeaza atmosfera solara. In mod obisnuit nu le vedem pentru ca sunt mult mai putin luminoase decat fotosfera.
Cromosfera se ridica
pana la 5000 km de suprafata Soarelui.
Ea este acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald spiculii, tempera- tura sa creste odata cu altitudinea, in varf ea atinge 2 000 grade C.
Coroana care imbraca cromosfera se dilueaza treptat in satiu si nu are o limita exterioara bine definita , ea este foarte rarefiata dar extrem de calda temperatura sa depaseste 1 milion de grade.
Cu ajutorul instrumentelor speciale, din timp in timp se observa ca
anumite regiuni ale cromosferi devin deodata foarte stralucitoare:acestea sunt solare.
In urma acestora apar jeturi imense de gaz, se ridica in cromosfera si coroana.
Cand apar proiectate pe Soare, protuberantele au aspectul unor filamenteintunecate.
In permanenta un flux de particule foarte rapide paraseste Soarele prin coroana.
Acestea sunt vanturile solare.
Interiorul Soarelui