Referate
Sisteme, metode si tehnici de management
SISTEME, METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT
1. Conceptele de sistem si metoda
Metoda de management este acea modalitate manageriala ale carei faze si componente sunt precis conturate si riguros structurate într-un ansamblu functional ce faciliteaza exercitarea unor componente ale procesului managerial cu implicatii asupra continutului si eficacitatii muncii unuia sau mai multor manageri.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 67.0 KB
Downloads: 2
Credite: 0
Din referat: Sisteme, metode si tehnici de management
SISTEME, METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT
1. Conceptele de sistem si metoda
Metoda de management este acea modalitate manageriala ale carei faze si componente sunt precis conturate si riguros structurate într-un ansamblu functional ce faciliteaza exercitarea unor componente ale procesului managerial cu implicatii asupra continutului si eficacitatii muncii unuia sau mai multor manageri.
Deci, metoda manageriala presupune întotdeauna modificari în caracteristicile relatiilor de management la nivelul unora din compartimentele firmei.
Ex.: delegarea, diagnosticarea.
Trebuie facuta distinctia între metodele de management si metodele utilizate în management.
Ultimele sunt metode cu caracter economic, tehnic, sociologic, a caror folosire nu afecteaza nemijlocit continutul si forma de manifestare a relatiilor si proceselor manageriale.
Ex.: brainstorming-ul, matricea descoperirilor.
Sistemul de management este un ansamblu coerent de elemente – principii, reguli, metode, proceduri decizionale, organizatorice, informationale – prin intermediul carora se asigura modelarea si exercitarea într-o maniera specifica a totalitatii sau a celei mai mari parti a functiilor procesului de management pentru o firma în ansamblul sau ori pentru principalele componente, în vederea sporirii profitabilitatii economice.
Ex.: managementul prin obiective, managementul pe baza de proiecte, managementul prin exceptie.
Sistemele de management se refera la firma în ansamblul sau, la componentele majore ale acesteia, în timp ce tehnicile de management privesc de regula realizarea unor atributii sau sarcini manageriale care revin unuia sau mai multor manageri.
Sistemul managerial are o complexitate apreciabila încorporând, printre altele, diverse metode ce pot fi utilizate de sine statator.
În schimb, metoda sau tehnica de management reprezinta o unitate primara, ce nu mai poate fi descompusa fara a o desfiinta sau fara a-i modifica structura si finalitatea.
2. Sisteme si metode generale de management
- vizeaza ansamblul proceselor si relatiilor manageriale din cadrul firmei sau o parte considerabila a acestora, având o influenta adesea decisiva asupra functionalitatii si eficacitatii managementului.
1. Managementul prin obiective – este un sistem de management bazat pe determinarea riguroasa a obiectivelor pâna la nivelul executantilor (care participa nemijlocit la stabilirea lor) si pe corelarea strânsa a recompenselor si, respectiv, sanctiunilor, cu nivelul realizarii obiectivelor prestabilite.
2. Managementul prin proiecte – este un sistem de management cu o durata de actiune limitata, cel mai adesea de câtiva ani, conceput în vederea solutionarii unor probleme complexe, dar definite precis, cu un puternic caracter inovational, care implica aportul unei largi game de diversi specialisti, din subdiviziuni organizatorice diferite, integrati temporar într-o retea organizatorica autonoma.
3. Managementul pe produs – este un sistem de management caracterizat prin atribuirea principalelor sarcini, competente si responsabilitati de conducere, privind fabricarea si comercializarea unui produs sau a unei grupe de produse asemanatoare, cu pondere semnificativa în productia firmei, unui cadru de conducere care se ocupa în exclusivitate de adoptarea deciziilor si operationalizarea actiunilor pentru mentinerea si cresterea competitivitatii sale (lor).
4. Managementul prin bugete – este un sistem de management ce asigura previzionarea, controlul si evaluarea activitatilor firmei si ale principalelor sale componente – procesuale si structurale – cu ajutorul bugetelor. Bugetul – ca important instrument managerial – asigura, în expresie financiara, dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor la nivelul centrelor de gestiune si, în final, evaluarea eficientei economice prin compararea rezultatelor cu nivelul bugetat al acestora.
5. Managementul prin exceptii – este un sistem simplificat de management bazat pe vehicularea ascendenta selectiva a informatiilor care reflecta abateri de la limitele de toleranta stabilite si pe concentrarea celor mai buni manageri si specialisti în zonele decizionale si operationale cheie pentru competitivitatea firmei.
6. Managementul participativ – consta în exercitarea principalelor procese de management prin implicarea unui grup de proprietari si/sau de manageri si executanti, utilizând o gama variata de modalitati, între care organismele participative institutionalizate – AGA, CA, Comitetul de directie, Comisia de cenzori – ocupa o pozitie centrala.
3. Metode si tehnici speciale de management
- acest grup de metode se foloseste pentru rezolvarea cât mai eficienta a unor probleme specifice diferitelor functii ale conducerii
a. Metoda diagnosticarii: diagnosticarea este acea metoda folosita în management, pe baza constituirii unei echipe multidisciplinare, din manageri si executanti, al carei continut principal consta în identificarea punctelor forte si, respectiv, slabe, ale domeniului analizat, cu evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata în recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
b. Sedinta – consta în reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager, în vederea solutionarii în comun a unor sarcini cu caracter informational sau decizional.
c. Delegarea – consta în atribuirea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat, însotita si de competenta si de responsabilitatea corespunzatoare.
d. Tabloul de bord – este un ansamblu de informatii curente, prezentate într-o forma sinoptica, prestabilita, referitoare la principalele rezultate ale activitatilor firmei sau a unora dintre ele si la factorii principali ce conditioneaza derularea lor eficace si eficienta.
e. Metode de stimulare a creativitatii personalului
- brainstorming-ul (asaltul de idei)– are drept scop emiterea unui numar cât mi mare de idei privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranta ca în cadrul sau prin combinarea lor se va obtine solutia optima.
Calea de obtinere a acestor idei este aceea a stimularii si dezvoltarii creativitatii în cadrul grupului, în conditiile unei atmosfere permisive, ca urmare a înlaturarii evaluarii ideilor emise si deci a eliberarii participantilor de inhibitie, de frica de a nu gresi, prin provocarea unui fenomen asemanator unei reactii în lant si producerea de asociatii noi de idei pertinente.
Brainstorming-ul se deruleaza în cadrul unei reuniuni formate dintr-u grup restrâns de persoane, 5-12, de preferinta cât mai eterogene din punct de vedere al pregatirii si ocupatiilor.
Grupul se întruneste sub conducerea unui coordonator, care îndeplineste atât rolul de animator, cât si de moderator, în functie de evolutia desfasurarii reuniunii.
Durata optima a brainstorming-ului este de 15-45 minute.
- matricea descoperirilor – conceputa pentru generarea de idei noi, pe baza efectuarii, de o maniera sistematica, a tuturor combinatiilor posibile între factorii de un anumit fel, sau între factorii de 2 categorii diferite.
Matricea descoperirilor se prezinta sub forma unui tabel cu intrare dubla în care factorii sau variabilele care se confrunta se plaseaza pe orizontala si verticala, realizându-se astfel toate combinatiile posibile de câte doua elemente, chiar daca aparent între ele nu exista legaturi.
Metoda se poate utiliza în vederea obtinerii de idei pentru un nou produs.
În acest scop se poate folosi o matrice tehnico – economica, ce se bazeaza pe faptul ca un produs reprezinta rezultatul unor factori tehnico – materiali (materii prime, procedee tehnologice, echipamente) si a unor factori economico – sociali (satisfacerea unei anumite comenzi sau necesitati sociale, pe o anumita piata, cu un anumit cost):
Variabile tehnico-productive
Variabile economico-sociale Know-how Procedee tehnologice Echipamente
K1 K2 K3 K4 K5 T1 T2 T3 T4 E1 E2 E3 E4 E5
Necesitati
N1
N2
N3
Piete
P1
P2
P3
P4
P5
Preturi
Pr1
Pr2
Pr3
Pr4
- metoda Delbecq – metoda urmareste obtinerea de idei noi în vederea solutionarii unor probleme pe baza maximizarii participarii membrilor grupului.
Problema de solutionat este definita ca o diferenta între situatia actuala – asa cum este perceputa de componentii firmei – si situatia ideala, imaginata de aceleasi persoane. Solutionarea problemei consta în reducerea cât mai mult a acestui decalaj.
Din punct de vedere al creativitatii, originalitatea metodei consta în îmbinarea creativitatii indivizilor cu cea a grupului, permitând fiecaruia sa se exprime la nivelul maxim al posibilitatilor.
Reguli de baza: orice faza a munci în grup este precedata de o faza individuala în scris; în cursul fazei muncii în grup, interventiilor orale individuale li se acorda un timp limitat, fiind efectuate succesiv de fiecare component.
- metoda Delphi – (ancheta iterativa) se bazeaza pe principiul gândirii intuitive si al perfectionarii acesteia, presupunându-se ca la baza deciziilor privind viitorul trebuie sa se afle, ca o componenta de baza, cunostintele si intuitia specialistilor din domeniul respectiv. Etape:
- pregatirea si lansarea anchetei – se stabileste conducatorul anchetei si problema decizionala pentru care se utilizeaza ancheta si aspectul major asupra caruia se va solicita opinia specialistilor, se constituie panelul de specialisti si se întocmeste primul chestionar care se transmite componentilor panelului în vederea completarii lui.
- efectuarea anchetei – consta în completarea chestionarului de catre participanti, restituirea raspunsurilor organizatorilor si îmbunatatirea chestionarelor pe baza opiniilor exprimate de specialisti.
Ciclul expediere chestionar – completare – înapoiere chestionar – prelucrarea opiniilor exprimate si reformularea chestionarului se repeta pâna când se obtine consensul a cel putin 50% dintre membrii panelului asupra opiniilor inserate în chestionar.
- preluarea datelor obtinute si valorificarea lor în procesul decizional – consta în prelucrarea, analiza si sinteza informatiilor obtinute prin intermediul chestionarelor si prezentarea rezultatelor factorilor de decizie în vederea luarii deciziilor care se impun.
Tot în aceasta etapa se include recompensarea materiala si morala a componentilor panelului pe ale carui opinii se fundamenteaza alternativele decizionale conturate în final.
