Adaugat la data: 2010-09-03
de catre: danutza
Numar pagini: 8
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 84.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Prima de asigurare

CURS 5

ASIGURARI SI REASIGURARI

PRIMA DE ASIGURARE (continuare)

Prima de asigurare depinde de specificul marfurilor, de varietatea riscurilor, de frecventa actiunilor si de daunele posibile pe care aceste riscuri le-ar genera.

La stabilirea primei de asigurare societatile de asigurare se bazeaza pe analiza urmatorilor factori:

•    sfera de cuprindere a asigurarii;

•    valoarea asigurabila;

•    suma asigurata;

•    natura marfurilor si ambalarea lor;

•    felul expeditiei, specificul ei;

•    statistica daunelor anterioare;

•    conjunctura pietei internationale; etc.

Sfera de cuprindere a asigurarii este reflectata prin conditiile de asigurare: A, B si C, iar cea mai scumpa este conditia A, care este si cea mai cuprinzatoare.

Cotele tarifare sunt stabilite în procente, care se aplica la suma asigurata, iar în functie de anumite clauze se aplica majorari sau reduceri.

Suma asigurata poate fi formata din:

•    valoarea bunului - potrivit facturii si, în lipsa acesteia, valoarea de piata a bunului la locul de expediere, în momentul încheierii contractului;

•    costul transportului, al asigurarii si alte costuri legate de transportul bunurilor si necuprinse în valoarea facturii;

•    cheltuielile si taxele vamale;

•    supraasigurarea  de 10 % din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevazute la încheierea asigurarii.

Durata asigurarii :

În contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim nu exista o limita de timp bine precizata ca durata a asigurarii, ci se aplica principiul duratei transportului de la depozit la depozit.

Acest lucru presupune ca marfurile sunt asigurate din momentul în care au parasit depozitul din localitatea de expeditie mentionata în contract si continua pe toata durata transportului, inclusiv a transbordarilor, pâna când au fost descarcate de pe nava în portul de destinatie.

De asemenea, asigurarea continua în cursul obisnuit al transportului, al întârzierii, care este în afara controlului asiguratului, al devierii, al descarcarii fortate, al reexpedierii în cursul schimbarii voiajului, intervenite din exercitarea unui drept acordat armatorilor sau navlositorilor în cadrul contractului de navlosire.

Raspunderea asiguratorului începe în momentul în care bunul asigurat paraseste depozitul indicat în contractul de asigurare si înceteaza în una din situatiile de mai jos:

•    când bunul asigurat este livrat la depozitul destinatarului;

•    când bunul asigurat este livrat la alt depozit, pe care asiguratul se decide sa-l foloseasca pentru depozitare;

•    când contractul de transport se termina în alt port (loc) decât destinatia indicata în contractul de asigurare sau transportul se termina în alt fel, înainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului;

•    la expirarea a 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de pe mijlocul de transport maritim în portul final, intermediar sau de refugiu.

Principiul existentei acoperirii prin asigurare pe tot parcursul transportului este justificata de faptul ca, de regula, vânzatorul preda marfa spre expediere transportatorului, care se îngrijeste de manipularile, transbordarile si eventualele reexpedieri, astfel încât, în toata perioada, proprietarii marfii sa aiba siguranta continuitatii asigurarii.

Pe acelasi principiu este acoperit si eventualul voiaj de deviere în caz de forta majora si descarcare fortata într-un alt loc, pe parcurs, pâna la destinatie.

Locul asigurat (la asigurarea de transport) este oriunde se afla bunul asigurat în timpul perioadei de asigurare (transport).

Asiguratul are obligatia sa-l anunte pe asigurator ori de câte ori intervin elemente noi, necunoscute în momentul încheierii contractului, cum ar fi:

•    schimbarea rutei;

•    schimbarea locului de transbordare;


•    schimbarea locului de destinatie;

•    încarcarea unor marfuri pe puntea navei în loc de hambare, etc.

Daca asiguratul ascunde asiguratorului o serie de elemente, pe care, daca acesta le-ar fi cunoscut, nu ar fi acceptat primirea în asigurare a marfurilor, contractul este lovit de nulitate.

Despagubiri:

Pentru compensarea pagubelor, asiguratorul plateste o despagubire care însumeaza atât prejudiciul direct cauzat prin avarierea sau distrugerea bunurilor, cât si cheltuielile, judicios facute, pentru salvarea bunurilor, pastrarea resturilor ramase dupa eveniment si cheltuielile facute în vederea reconditionarii bunului asigurat.

Marimea daunei se determina în functie de urmatoarele elemente:

•    valoarea bunurilor distruse în întregime;

•    volumul cheltuielilor ocazionate de reconditionarea bunurilor distruse partial;

•    volumul cheltuielilor facute pentru salvarea bunurilor si pastrarea celor ramase, din care se scad:

- valoarea recuperarilor care mai pot fi valorificate,

- franchiza - potrivit conditiilor de asigurare.

Asigurarea marfurilor în timpul transportului se încheie pe principiul proportionalitatii.

Pentru acordarea despagubirilor, asiguratorul desemneaza un reprezentant, care va fi denumit comisar de avarie, ce va constata si va stabili valoarea daunei si va lua toate masurile necesare pentru limitarea pagubei.

Comisarul de avarie va întocmi un raport de expertiza, denumit certificat de avarie, în care sunt descrise atât detaliile transportului, cât si cauza si marimea daunei.

ASIGURAREA NAVELOR - CASCO

Prin asigurarea navelor se întelege asigurarea corpului acestora si a masinilor si instalatiilor cu care acestea sunt înzestrate.

Subiecte ale asigurarii sunt, pe de o parte, societatile de asigurare, iar pe de alta parte, proprietarii de nave, armatorii.

Interesul în asigurarea navei îl au, dupa caz, proprietarii sau administratorii acesteia, armatorul sau navlositorul când nava este angajata dupa un contract tip time-charter.

Obiectul asigurarii îl constituie: navele comerciale, de pescuit, alte ambarcatiuni asimilate navelor (remorchere plutitoare, salupe, slepuri) si întregul ansamblu de masini si instalatii, precum si navlul, cheltuielile privind exploatarea navelor asigurate si navelor aflate în constructie în santierele navale (interesul fiind manifestat de santierele navale).

Riscul asigurat poate fi identificat în raport cu una din urmatoarele conditii:

1. Pierderea totala, avarie si raspundere pentru coliziuni   

În conditiile acestui tip de asigurare, care ofera cea mai mare protectie armatorului, sunt avute în vedere urmatoarele riscuri:

•    pierderea totala, pierderile si avariile la nava;

•    contributia la cheltuielile de avarie comuna si salvare;

•    raspunderea pentru pagubele rezultate din coliziunea navei cu alta nava, cu instalatiile portuare sau obiecte fixe plutitoare, inclusiv cheltuielile care decurg din aceste evenimente.