Referate
Presa
PRESA, A PATRA PUTERE ÎN STAT
1. Definirea presei
Prin presa se întelege totalitatea modalitatilor de comunicare care pot ajunge la un numar foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertatii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice.
Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismul de idei.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 2
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 41.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Presa
PRESA, A PATRA PUTERE ÎN STAT
1. Definirea presei
Prin presa se întelege totalitatea modalitatilor de comunicare care pot ajunge la un numar foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertatii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice.
Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismul de idei.
2. Evolutia presei în decursul timpului. Clasificare
Presa s-a manifestat în decursul timpului în functie de posibilitatile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat.
Notiunile de spatiu si timp sunt notiuni cheie în analiza istoriei modului de transmitere al informatiilor.
La început, înainte de aparitia tiparului informatia circula pe cale orala.
Reprezentantii puterii politice si administrative transmiteau hotarârile, înstiintarile pe cale orala, prin viu grai; oamenii erau chemati în mijlocul cetatii, în pietele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotarâri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de platit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, înstiintari privind victoria sau dimpotriva înfrângerea în razboi etc. Informatia circula în comunitati restrânse.
Odata cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea între oameni începe sa se extinda. Exista începând cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica si de a o raspândi.
În tarile române, tiparul apare prima data abia în secolul al XVIII-lea, datorita eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul în Muntenia.
La început noua inventie, tiparul este folosita doar pentru a tipari si raspândi carti din diverse domenii. Problema periodicitatii aparitiei unui material informativ (revista, ziar) apare mult mai târziu dupa 1600.
Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publica”.
Mai târziu, datorita unui sistem de învatamânt îmbunatatit si datorita progresului economic s-au creat conditiile unei audiente a presei scrise.
Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut în SUA în anii 1870 si 20 de ani mai târziu în Marea Britanie.
În tarile române primele reviste si ziare apar în secolul al XIX-lea. În secolul al XX-lea, odata cu aparitia radioului si a televiziunii, presa intra într-o noua etapa de dezvoltare datorita acestor posibilitati de comunicare.
Daca ne referim la ultimii 7-8 ani, datorita dezvoltarii comunicarii prin reteaua Internet, trebuie sa amintim si presa transmisa si receptionata folosind acest ultim mod de comunicare.
Prin urmare, tinând cont de aspectele prezentate mai sus, în momentul de fata, presa se poate clasifica în functie de modul de transmitere si receptionare a informatiei în urmatoarele categorii: presa scrisa (difuzata prin intermediul ziarelor si revistelor), presa vorbita (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fi Internetul.
Se mai poate face o clasificare a presei în functie de periodicitatea aparitiei: presa cu aparitie zilnica, cu aparitie saptamânala (hebdomandare), cu aparitie lunara sau trimestriala.
De asemenea, în functie de continutul informational presa poate suferi diverse clasificari (sportiva, politica, economica, literara, teatrala, stiintifica, informationala, academica etc.).
3. Rolul presei
Functiile presei sunt urmatoarele: de transmitere a informatiei, de educatie, de formare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment.
Functia de educatie: continutul informatiei si modul de prezentare contribuie la educarea publicului.
Functia de educatie se realizeaza prin: actiuni de popularizare a stiintei si culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio România Cultural, Radio România Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viata animalelor la TVR1 si TVR2, Infomania - emisiune cu noutati din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internationale Discovery - reportaje stiintifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informatii despre viata animalelor).
De asemenea si presa scrisa contine informatii din diverse domenii care contribuie la educarea populatiei (de exemplu revistele culturale ca "România literara", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter stiintific "Arborele lumii", "Terra"), reviste si ziare cu informatii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.)
Functia de relaxare, divertisment: Aparitia în presa scrisa a unor publicatii care au un astfel de continut (Revista Rebus, diverse ziare si reviste pe teme sportive, reviste si ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio România actualitati etc.).
Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice: continutul informational relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis în mod asemanator sau identic prin mai multe mijloace de comunicatie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma si/sau influenta opinia celor care receptioneaza acea informatie.
Daca acea informatie este eronata sau deformata, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice.
De exemplu sa luam o informatie din domeniul economic: pretul gazelor naturale va creste ca urmare a pierderilor înregistrate în transportul si furnizarea acestora în lunile în care temperatura a fost foarte scazuta.
Aceasta stire nu poate fi verificata de catre cetateni deoarece ei nu cunosc problema respectiva si nu li se furnizeaza toate datele care au dus la o astfel de decizie de crestere a pretului gazelor naturale.
Însa oamenii pot face legatura cu alte informatii pe care le-au primit sau cu experiente traite direct si pot avea în aceasta problema anumite îndoieli; în conditiile în care tara noastra are o rezerva de gaze, în conditiile în care numarul consumatorilor industriali a scazut la mai mult de jumatate fata de anul 1990, iar în alte tari fara resurse, pretul gazelor si în general pretul energiei este mai mic, concluzia logica ar fi aceea ca si în România pretul energiei si al combustibililor ar trebui sa scada.
Datorita nefurnizarii, tainuirii, unor informatii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" în scopul prevenirii unor manifestatii si actiuni de protest fata de aceste masuri economice.
4. Presa, a patra putere în stat
Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere în stat.
De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influentate de aparitia unor informatii în presa.
Aceasta nu este o situatie foarte confortabilã pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin însumare, îi pot anula eficienta actiunii.
Pentru a fi eficienta în actiunile ei, presa trebuie sa fie independenta; acest lucru este relativ atât pe plan national dar si international.
Nu putem vorbi de o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata de oameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, în functie de subiectul tratat, situatie, implicarea sau neimplicarea în situatia prezentata în presa, si nu în ultimul rând în functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, în functie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor.
Pe de alta parte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate într-o economie de piata.
Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite în functie de diversi factori: cultura, educatie, situatie sociala.
Nu putem pretinde unui somer sau unui om care are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie de nivel mediu sa cumpere reviste sau sa urmareasca emisiuni cu caracter cultural educativ.
Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant în ceea ce priveste caracterul formativ.
În acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care au situatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective.
5. Libertatea presei
Articolul 30 din Constitutia României, legea fundamentala a tarii, garanteaza "libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public".
Presa este, pe drept cuvant a patra putere in stat, o putere ce nu poate fi, dar nici nu trebuie ingradita caci asta ar insemna privarea de libertate a gândirii pentru un popor intreg.
Gândurile si parerile noastre oricât de mult am dori sa le consideram originale, nu sunt altceva decat rezultatul informatiilor pe care le asimilam în mod constient si pe care mai apoi le prelucram ajungând a considera ca ne apartin in totalitate.
Tocmai de aceea puterea presei este imensa, dar si periculoasa.
Într-un stat democratic, presa trebuie sa fie libera. Libertatea de exprimare nu trebuie însa confundata cu libertinajul.
Libertinajul reprezinta exprimarea opiniiilor fara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la morala, la etica.
6. Concluzii
a) Presa a aparut si s-a dezvoltat în timp din ce în ce mai repede, pe masura dezvotarii societatii omenesti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica si a se informa.
b) Presa are în primul rând un rol de formator de opinie.
c) Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmaresc.
d) Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci când este folosita cu rea intentie
e) Pentru a-si îndeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera
