Adaugat la data: 2010-08-23
de catre: danutza
Numar pagini: 39
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 938.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Municipiul Alba Iulia

Capitolul 1

MUNICIPIUL ALBA IULIA

1.1. Introducere

Alba Iulia este un oras cu o mare rezonanta istorica si acest lucru constituie în principal si motivul pentru care am ales ca aceasta lucrare sa cuprinda, cât mai bine structurat, toate elementele care sa scoata în evidenta si sa valorifice importanta si frumusetea acestui oras.

Descoperirile facute în judetul Alba sunt dovada existentei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania.

Este, fara îndoiala una din asezarile bine conturate, puternic centru economic politic si religios înca din vremea statului roman si pâna în zilele noastre.

Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stâng al râului Mures, la confluenta dintre râurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori.

Asezat în podisul Transilvaniei este vegheat de Muntii Apuseni si de Carpatii Meridionali cu vestitele vârfuri, Patru si Sureanu.

Pe lânga importanta economica si culturala, Alba Iulia se face remarcata mai ales prin istoria care si-a pus amprenta asupra acestui oras bimilenar.

Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul începând cu 1597, publica numeroase carti în limba româna.

Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba.

Capii rascolei din 1784, Horia, Closca si Crisan sunt încarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati în mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785.

La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu România a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Român fiind atunci desavârsita.

Potentialul turistic al municipiului Alba Iulia îsi gaseste oglindirea într-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de arhitectura  si arta, în   varietatea frumusetilor naturale.

1.2. Localizare  geografica

Alba Iulia, oras cu mare rezonanta în istoria poporului român îsi datoreaza importanta sa istorica, în mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjuratoare, bogate în zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite; arterele de circulatie din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica.

Orasului îi apartin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pasuni, fânete, vii, livezi si pepiniere pomicole.

Municipiul Alba Iulia este asezat în centrul podisului ardelean, la 460 5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, într-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului.

Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.

Cetatea si constructiile ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor    asezari se afla pe a doua terasa, cu cca. 18-25 m mai sus.

1.3. Cai de acces si împrejurimi

Orasul este strabatut de soseaua E80, care face legatura între Deva si Cluj-Napoca la o distanta de 380 km de Bucuresti, 100 km de Cluj si la 241 km de Arad.

Lungimea totala a cailor ferate în exploatare a fost în 1979 de 305 km; densitatea  liniilor de cai ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe tara 46,8.

Magistrala Bucuresti- Brasov- Blaj se ramifica la Teius (însemnat nod feroviar) spre Cluj si Arad.

Lungimea drumurilor publice , în total 1952 km, din care 331 km modernizate si 468 cu îmbracaminti asfaltice usoare, prezinta o densitate de 31,13 km/ 100 km2.

Împrejurimile sunt deosebit de atragatoare.

Partea de vest a orasului este strajuita de înaltimile împadurite ale Muntilor Metalici cu Vârful Mamut (630m).

Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de râurile Mures, Sebes si Secas, acestea formând un sir de râpe cu forme interesante si vegetatie rara.  Spre sud, în zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Vârful Surianul si cu Vârful lui Patru.

Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamântului se împleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare.

1.4. Populatia si fenomenul demografic

Populatia orasului este în numar de 66.369 locuitori (2002), compusa din români 94%, maghiari 3%, romi 2% si alte nationalitati (germani si evrei) 1%, densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. În primele opt luni ale anului 2000 s-au înregistrat 2738 nascuti vii si 3075 decedati, rezultând un spor natural negativ de 337 persoane.

În perioada similara a anului trecut scaderea populatiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. În perioada 1.01-31.08.2000 s-au înregistrat 18 nascuti morti, 1448 casatorii si 410 divorturi.       

Pensionarii.

Din datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese ca în luna august 2000, numarul pensionarilor din judetul Alba a fost de 102231 persoane, mai mare cu 128 persoane fata de luna anterioara si cu 2924 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut.

Structura esantionului dupa statutul ocupational al capului gospodariei pe medii.

Marimea medie a unei gospodarii este de 2,4 persoane. În mediul urban sunt mai frecvente gospodariile de 2-3 persoane (60%), în timp ce în mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%).

Gospodariile numeroase peste 6 persoane reprezinta numai 5,6% si sunt situate preponderent în mediul rural.