Referate
Miscarea si sensibilitatea plantelor
Miscarea si sensibilitatea plantelor
• PLANTA SE MISCA
• MISCARILE PLANTELOR FIXATE PE SUBSTRAT
• MISCAREA STOMATELOR
• MISCARILE PLANTELOR VOLUBILE
• CUM SE MISCA PLANTELE DINTR-UN LOC IN ALTUL
• ARE OARE PLANTA SUFLET?
Miscarea si sensibilitatea sunt caractere generale ale materiei vii.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 4
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 46.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Miscarea si sensibilitatea plantelor
Miscarea si sensibilitatea plantelor
• PLANTA SE MISCA
• MISCARILE PLANTELOR FIXATE PE SUBSTRAT
• MISCAREA STOMATELOR
• MISCARILE PLANTELOR VOLUBILE
• CUM SE MISCA PLANTELE DINTR-UN LOC IN ALTUL
• ARE OARE PLANTA SUFLET?
Miscarea si sensibilitatea sunt caractere generale ale materiei vii.La plante, miscarile sunt mai putin dezvoltate decat la animale, totusi ele sunt destul de raspandite.
Astfel se pot cita:miscarile de locomotiela plantele libere si miscarile de curburbura, de torsiuni si incolaciri la plantele fixate. Sunt si miscari produse sub influenta unor factori excitanti externi, asa-numitele tropisme si nastii, precum si miscarile intracelulare.
PLANTA SE MISCA !
Este oare miscarea o caracteristica proprie numai regnului animal? Sa ne gindim de exemplu la plantele carnivore sau la cele saprofite,ale caror mod de nutritie se aseamana cu cel al animalelor.
Si in privinta miscarii,lucrurile se petrec in mod asemanator.Exista un numar destul de mare de plante care au insusirea de a se misca liber.
Asa numitele ‘miscari’ active ale tesuturilor moarte se produc pe baza fenomenelor fizice , fara sa fie influentate de planta.,Miscarile , de acest fel se bazeaza pe pierderea de apa a celulelor cu structura sreciala.
Aceste miscari pot avea loc prin turgescenta si prin dezumflarea unor pereti celulari cu structura deosebita, ca la deschiderea si inchiderea fructelor-capsula.
In cazul acesta actioneaza umiditatea aerului. Structura anumitor celule si structura speciala a tesuturilor joaca un rol determinant in declansarea acestor miscari active ale tesuturilor moarte.
Miscarile active ale tesuturilor moarte joaca un rol important numai pentru raspandirea semintelor si a altor dispozitive de reproducere, unde contribuie apa si mai ales vantul.
MISCARILE PLANTELOR FIXATE PE SUBSTRAT
Plantele fixate de sol prin radacini executa si ele numeroase miscari facute prin: imbibitie, improscare, prin excitatie sau modificarea turgescentei celulelor.
Miscarea prin imbibitie- se intalneste in special la fructele uscate.Ele sunt produse ca urmare a modificarii volumului si dimensiunii diferitelor parti ale fructelor, sub actiunea apei de imbibitie.Aceste miscari se executa rapid si fac posibila aruncarea semintelor la o distanta oarecare de planta.
Miscarea prin improscare-se realizeaza prin cresterea turgescentei celulelor.Cand turgescenta scade ca urmare a distrugerii membranei, continutul celular este improscat.
Astfel de miscari se intalnesc la ascele si sporangiforii unor unor ciuperci precum si la fructele unor plante superioare, care isi pot imprastia semintele la distante apreciabile.
Misacrea prin excitatie-se realizeaza, ca urmare a excitatiilor produse plantelor de modificarile factorilor mediului inconjurator, a socurilor provocate de atingere, a concentratiei substantelor chimice.
Miscarea prin modificarea turgescentei celulelor-se realizeaza prin modificarea turgescentei celulelor anumitor organe. Miscarea frunzelor leguminoase se realizeaza ca urmare a modificarii turgesventei pulvinului.
Astfel, cand creste turgescenta celulelor de pe partea inferioara a pulvinului, limbul frunzelor ia o pozitie orizontala, iar cand scade turgescenta celulelor de pe partea inferioara si creste pe partea superioara a pulvinului, frunza ia o pozitie verticala.
Sunt cunoscute doua tipuri de miscari: tropisme si nastii.
TROPISME-sunt miscari orientate fata de directia si sensul factorilor externi. Dupa natura excitantului sunt cunoscute mai multe tipuri de tropisme:geotropism,fototropism,higrotropism etc.
Geotropisme-sunt miscari de orientare a plantelor fata de directia gravitatiei pamintului.
Radacina principala si tulpina principala se orienteaza in sens opus una fata de cealalta,dar paralel cu directia de actiune a gravitatiei.
Radacina se orienteaza in directia centrului de atractie a pamintului,fiind un organ pozitiv ortogeotrop,iar tulpina se orienteaza in sens opus gravitatiei pamintului,avind ortogeotropism negativ.
Geotropismul este important pentru plante,deoarece tulpinile plantelor ies din sol si se mentin vertical,chiar pe terenuri inclinate,iar tulpinile culcate de vant, ploaie revin la pozitia verticala.
Fototropismul-reprezinta miscarea de orientare a organelor plantelor fata de directia si sensul razelor de lumina.Pentru plante fototropismul are o importanta foarte mare, deoarece provoaca orientarea frunzelor spre lumina de intensitate optima .
Higrotropismele-sunt orientari ale plantelor produse sub influenta vaporilor de apa.In prezenta aerului umed sau uscat, plantele formeaza anumite curburi, numite curburi higrotrope pozitive, cand se fac spre aerul uscat sunt higrotrope negative.
Pentru plante higrotropismul are o importanta deosebita, deoarece datorita lui radacinile plantelor si hifele ciupercilor se orienteaza spre sursa de apa.
NASTII-sunt miscari neorientate ale plantelor, determinate de modificarea in timp a intensitatii unui excitant.
Fotonastiile-miscarile plantelor provocate de schimbarea intensitatii luminii.Ele au loc mai ales seara si dimineata.La florile multor plante, florile se deschid seara si se inchid dimineata .
Deschiderea florilor se datoreste modificarii intensitatii cresterii celulelor de pe partea superioara si inferioara a petalelor. Miscarile fotonastice se intalnesc si la frunze.Astfel, la unele plante noaptea frunzele se ridica apropiindu-se de tulpina, iar la alte plante frunzele se apleaca in jos.
Seismonastiile-sunt miscarile unor plante determinate de actiunea excitantiilor mecanici.
Aceste miscari au loc ca urmare a modificarii turgescentei celulelor de pe partea inferioara a pulvinului, determinand ridicarea organului, iar cresterea turgescentei celulelor pe partea superioara a pulvinului determina aplecarea organului.
