Adaugat la data: 2010-08-06
de catre: danutza
Numar pagini: 4
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 56.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: maduva spinarii

Maduva spinarii
                                                                   
Prin alcatuirea si functionarea corpului sau, omul se încadreaza în lumea animalelor. Omul este un animal vertebrat care apartine clasei mamiferelor.

Corpul omenesc, ca si corpul tuturor vietuitoarelor, formeaza obiectul de studiu al biologiei.

Principalele ramuri ale biologiei, care se ocupa cu studiul corpului omenesc, sunt anatomia si fiziologia omului.

Anatomia este stiinta care studiaza alcatuirea corpului. În general, anatomia este stiinta formei si structurii corpului.

Fiziologia este stiinta care studiaza procesele complexe care se desfasoara în organism.

Anatomia si fiziologia, desi sunt definite ca doua stiinte diferite, se gasesc într-o strânsa legatura, formând o unitate.

Importanta teoretica a anatomiei si fiziologiei omului consta în aceea ca studiul acestor doua stiinte contribuie la formarea unei conceptii materialiste despre natura.

Importanta practica consta în aceea ca anatomia si fiziologia omului formeaza baza medicini umane.

Astfel, studierea anatomiei si fiziologiei omului are o importanta deosebita, atât ca disciplina de cultura generala, cât si ca disciplina de cultura speciala.

2. Maduva spinarii

Anatomia maduvei spinarii

Maduva spinarii (medulla spinalis) este un cordon nervos asezat în canalul neural sau rahidian al coloanei vertebrale.

Are o lungime de cca. 45 cm si se întinde de la nivelul vertebrei atlas pâna la a doua vertebra lombara (l2), unde se termina în forma de con, iar de aici se continua cu un fir terminal pâna la coccis.

Maduva spinarii nu este un cordon perfect cilindric, ci putin turtit dorso-ventral, având diametrul transversal între 10 si 13 mm, iar diametrul dorso-ventral de 8-9 mm.

În lungul maduvei sunt doua santuri mediane care o împart în doua jumatati simetrice (Fig. 1):
santul median ventral

santul median dorsal

Santul median ventral este adânc si mai deschis, iar santul median dorsal este mai putin adânc si mai îngust, continuându-se spre interior cu o lama subtire care se numeste septul dorsal.

La locul de iesire a radacinilor nervilor rahidieni (spinali) se gasesc alte doua santuri superficiale:

santul colateral ventral corespunzator radacinilor ventrale;

santul colateral dorsal corespunzator radacinilor dorsale.

Între santul median dorsal si santul colateral dorsal se afla santul intermediar dorsal.

Aceste santuri delimiteaza în fiecare jumatate a maduvei spinarii, trei cordoane ale substantei nervoase albe:

cordonul ventral care este cuprins între santul median ventral si santul colateral ventral;

cordonul lateral care este cuprins între santul colateral ventral si santul colateral dorsal;

cordonul dorsal care este cuprins între santul colateral dorsal si santul median dorsal.

2.1. Meningele rahidian

Nevraxul este învelit în trei membrane, care formeaza meningele. Partea din jurul maduvei spinarii se numeste meninge rahidian.

Aceste membrane sunt dispuse dinspre exterior spre interior, în urmatoarea ordine:

dura mater

arahnoida

pia mater

Dura mater rahidiana este o membrana fibroasa foarte rezistenta, care captuseste canalul rahidian, ea este separata de peretii canalului rahidian printr-un strat de tesut gras.

Arahnoida este o lama conjunctiva formata din celule epiteliale, care trimite spre pia mater trabecule  conjunctive.

Între dura mater si arahnoida se afla un spatiu numit spatiu subdural.

Pia mater este membrana interna, care adera intim de substanta medulara, urmarind relieful ei. Ea este o membrana fibro-vasculara, continând vase care hranesc substanta nervoasa.

2.2. Structura maduvei spinarii

Într-o sectiune transversala prin maduva spinarii se observa cele doua feluri de substanta nervoasa:

- substanta cenusie

- substanta alba

2.2.1. Substanta cenusie

Substanta cenusie se afla asezata în regiunea centrala, iar substanta alba se afla la periferie.

Substanta cenusie este dispusa pe sectiune în forma literei „H”, si reprezinta o îngramadire de neuroni care, dupa dispozitia axonului lor, pot fi grupati în trei categorii:
- neuroni radiculari

- neuroni intercalari

- neuroni cordonali

Neuronii radiculari sunt neuroni mari ai caror axoni formeaza radacinile ventrale ale nervilor rahidieni. Neuronii radiculari sunt neuroni motori.

Neuronii intercalari sunt neuroni de dimensiuni variabile, ai caror axoni ramân în substanta cenusie si se pun în legatura cu dendritele neuronilor radiculari. Neuronii intercalari sunt neuroni de asociatie.

Neuronii cordonali sunt neuroni ai caror axoni parasesc substanta cenusie si formeaza diferitele cordoane de substanta alba.

2.2.2 Substanta alba

Substanta alba a maduvei spinarii este formata dintr-un complex de fibre, în majoritate mielinice, care sunt dispuse în cordoane.

Fibrele din substanta alba au dispozitii variate; sunt longitudinale în cordoane, transversale în comisura alba si oblice în radacinile nervilor rahidieni.

Unele din aceste fibre îsi au originea în neuronii situati în interiorul maduvei si se numesc fibre endogene, iar altele îsi au originea în neuronii din afara maduvei acestea numindu-se fibre exogene.

Fibrele endogene sunt de doua feluri: fibre scurte si fibre lungi

Fibrele scurte sau de asociatie nu ies din maduva si prin prelungirile lor (ascendente, descendente si colaterale), fac legatura dintre diferitele segmente ale maduvei.

Fibrele lungi sau de proiectie ies din maduva si ajung pâna la diferite segmente ale encefalului.

Fibrele exogene provin din ganglionii nervosi si din centri encefalici. Ele alcatuiesc caile senzitive si motoare ale sistemului nervos central. Dupa functiile lor se împart în:

fibre aferente sau centripete

fibre eferente sau centrifuge

2.2.3 Nervii rahidieni

Din fiecare segment al maduvei spinarii porneste o pereche de nervi rahidieni sau spinali. Sunt deci 31 de perechi de nervi rahidieni.

Un nerv rahidian porneste din maduva prin doua radacini:

radacina ventrala

radacina dorsala

Ambele radacini formeaza nervul rahidian sau spinal.

2.2.4. Arcul reflex medular

Unitatea functionala a maduvei spinarii o formeaza arcul reflex medular. Acesta reprezinta aparatul elementar pentru întreg sistemul nervos. Arcul reflex medular este format din neuroni si prelungirile acestora.

Arcul reflex medular este elementul functional al maduvei spinarii.

Cuprins

Cuprins

1 Introducere

2 Maduva spinarii

Anatomia maduvei spinarii

2.1.     Meningele rahidian

2.2.     Structura maduvei spinarii

2.2.1.    Substanta cenusie

2.2.2.    Substanta alba

2.2.3.    Nervii Rahidieni

2.2.4.    Arcul reflex medular

3    Fiziologia maduvei spinarii

3.1.    Functia de centru nervos

3.2.    Functia de conducere

4    Bibliografie