Referate
Istoria dreptului roman
Istoria dreptului românesc
OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC
Istoria dreptului românesc studiaza evolutia dreptului pe teri¬to¬riul tarii noastre.
Cum dreptul este în corelatie cu statul, a fost necesar sa analizam si anumite probleme importante din existenta statului.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 79
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 571.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Istoria dreptului roman
Istoria dreptului românesc
OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC
Istoria dreptului românesc studiaza evolutia dreptului pe teri¬to¬riul tarii noastre.
Cum dreptul este în corelatie cu statul, a fost necesar sa analizam si anumite probleme importante din existenta statului.
Facând parte din categoria stiintelor despre societate, istoria drep¬tu¬lui românesc prezinta interdependente cu stiintele istori¬ce: istoria României, arheologia, paleo¬gra¬fia, epigrafia, sigilografia, heraldica, numismatica, arhivistica, ge¬nea¬logia, etc.
Istoria dreptului românesc se foloseste de datele furnizate de alte stiinte care sunt considerate auxiliare din perspectiva disciplinei: geografia pentru ca mediul geo¬gra¬fic este un factor important în dezvoltarea societatii; filologia întrucât etimologia si evolutia cuvintelor în timp ajuta la întelegerea transformarii conceptelor; etnografia deoarece se ocupa cu studiul vietii populatiilor.
NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC
Studiul istoriei dreptului românesc este important din mai multe puncte de vedere.
Mai întâi pentru ca se pune problema etnogenezei si a parcursului istoric al poporului român, iar dreptul, ca fenomen de suprastructura, se împleteste organic cu viata social-economica si politica.
Un al doilea motiv pentru care se impune studierea istoriei dreptului românesc este acela ca alaturi de dreptul roman constituie alfabetul stiintei dreptului.
Prin intermediul acestei discipline are loc familiarizarea cu terminologia juridica, realizând semnificatia aparte a unor concepte care au semnificatii diferite fata de vorbirea curenta.
În al treilea rând, fara a cunoaste evolutia istorica a institutiilor de drept, nu se pot întelege în toata plenitudinea lor. În fine, aceasta disciplina releva în buna masura specificul na-tional al dreptului românesc.
PERIODIZAREA ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC
Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de con¬tro¬ver¬se.
Aceasta cu atât mai mult cu cât în stiintele istorice exista discutii în ceea priveste calificarea si clasificarea timpului istoric.
Utilitatea pe¬riodizarii nu este numai didactica.
Limitele ,,timpurilor” juridice se întrepatrund pâna la epoca lui CUZA si condi-tio¬neaza etapele posterioare.
În opinia noastra putem vorbi de urmatoarele perioade:
- Antica (preromâneasca)
o Dreptul dac
o Dualismul juridic din Dacia, provincie romana
- Dreptul feudal
o Ius valahicum (vechiul drept cutumiar-agrar)
o Legiuirile scrise
• Pravilele bisericesti
• Pravilele domnesti (secolulXVII)
• Începutul reformarii dreptului (secolulXVIII–XX)
- Dreptul modern (de la Cuza Voda la 1923)
- Dreptul contemporan
o capitalist (1923–1948)
o comunist (1948–1989)
o revenirea la dreptul democratic (1989–)
Titlul I
D R E P T U L A N T I C
Capitolul I
D R E P T U L G E T O - D A C
1.1. CONTEXTUL ISTORICO-POLITIC
Lipsa surselor de informare asupra societatii dace nu este ab¬so¬lu¬ta; cu toate ca sunt ,,destul de vagi si confuze” permit totusi con¬tu¬ra¬rea unei imagini.
Desi din secolul IV î. Hr. societatea daca a fost organizata în u¬niu¬ni de triburi, nu se poate sustine ca acestea repre¬zen¬¬tau deja o or¬ga¬ni¬za¬re politica statala.
Pâna în jurul anilor 82–70 î. Hr. nu putem vorbi de existenta unui stat dac pentru ca au fost multe discontinuitati.
Pe temelia unitatii de neam, cultura, civilizatie spirituala si eco¬no¬mica, BUREBISTA a întemeiat statul dac centralizat si inde¬pen¬dent care i-a supravietuit în limite teritoriale restrânse.
Acest stat a con¬servat multe elemente din organizarea nucleelor prestatale exis¬tente, pe care de altfel nu le-a desfiintat, ci doar le-a limitat atributiile în favoarea puterii centrale a regelui.
Succesiunea regilor daci se întrerupe dupa DECEBAL (†106), în urma cuceririi ro¬mane. Dacii liberi, adica cei ramasi în afara stapânirii romane, nu au reusit sa reconstituie statul dac centralizat.
1.2. ORGANELE CENTRALE ALE STATULUI DAC
Puterea suprema în stat era detinuta de rege. Institutia regalitatii a tins sa devina ereditara .
Principiul ereditatii nu era absolut în¬tru¬¬cât puteau veni la succesiunea tronului fratii regelui si marele preot.
Regele era conducatorul militar si judecatorul suprem, dar putea fi si mare preot; disocierea puterii regale de cea religioasa nu era un prin¬cipiu obligatoriu, ba dimpotriva, ele puteau fi reunite unicefal.
În cadrul statului dac, autoritatea religioasa avea un rol deosebit de important întrucât în spiritualitatea dacica se considera ca atât puterea regelui, cât si legile sunt de origine divina.
În exercitarea atributiilor regele era ajutat de un corp de sfetnici, supus vointei sale.
Din putinele izvoare istorice ele se deduce indirect faptul ca te¬ri¬to-riul statului era împartit în unitati administrativ-teritoriale, dar si fap-tul ca au existat doua categorii de dregatori locali: cei care exercitau atri¬¬butii din ordin administrativ, iar altii care detineau comanda ar¬ma-telor aflate pe teritoriul statului.
1.3. INSTITUTII JURIDICE
Cutuma a fost primul izvor de drept. Statul presupune dreptul, de-ci dacii trebuiau sa aiba reguli juridice.
Ramâne deschisa proble¬ma le-gilor scrise, atestate de unele surse literare care afirma ca regele BU¬-RE¬BISTA pentru consolidarea statului a elaborat legi cu un pro¬nun¬tat caracter religios.
1.3.1. Proprietatea la geto-daci
Se pare ca datorita modului lor de organizare în obsti satesti (de vecinatate), proprietatea a fost comuna asupra pamântului agricol, apelor si pasunilor.
S-a opinat de asemenea ca pe lânga pamânturile nehotarnicite ar fi putut exista si terenuri hotarnicite, care ar fi servit altor scopuri decât agriculturii.
Cuprins
Arad, 2002 1
Obiectul istoriei dreptului românesc 2
Necesitatea studierii istoriei dreptului românesc 2
Periodizarea istoriei dreptului românesc 2
D R E P T U L G E T O - D A C 3
1.1. Contextul istorico-politic 3
1.2. Organele centrale ale statului dac 4
1.3. Institutii juridice 4
1.3.1. Proprietatea la geto-daci 4
1.3.2. Capacitatea juridica a persoanelor 5
1.3.3. Familia 5
D U A L I S M U L J U R I D I C Î N D A C I A 6
2.1. Organizarea centrala 6
2.2. Organizarea locala 6
2.3. Sistemele de drept din Dacia romana 6
2.4. Capacitatea juridica a persoanelor 7
2.5. Dreptul succesoral 7
2.6. Judecata 7
2.7. Familia si casatoria 8
2.8. Proprietatea 8
2.9. Obligatiile 8
F O R M A R E A D R E P T U L U I R O M Â N E S C 9
3.1. Premisele 9
3.1.1. Parasirea Daciei de catre romani 9
3.1.2. Încrestinarea daco-romanilor 9
3.1.3. Influenta crestinismului asupra dreptului cutumiar 10
3.1.4. Daco-romanii si epoca migratiilor 10
3.2. Sistemul normativ vicinal 11
3.2.1. Originea dreptului cutumiar românesc 11
3.2.1.1. Teoria originii tracice a dreptului cutumiar românesc 11
3.2.1.2. Teoria originii latine a dreptului cutumiar românesc 11
3.2.1.3. Teoria originii daco-romane a dreptului cutumiar românesc 12
3.2.2. Principalele institutii juridice 12
3.2.2.1. Conducerea comunitatilor vicinale 12
3.2.2.2. Rudenia 12
3.2.2.3. Familia 13
3.2.2.4. Proprietatea 13
3.2.2.5. Sistemul pedepselor 13
3.2.2.6. Judecata 13
3.3. Legea Tarii (ius valahicum) 3.3.1. Izvoarele dreptului feudal 14
3.3.2. Semnificatia notiunii ius valachicum 14
3.3.3. Caracterele lui ius valahicum 14
INSTITUTIILE DREPTULUI PUBLIC 15
Domnul. Voievodul, Principele si Guvernatorul Transilvaniei 15
1.1. Domnia – institutie centrala a dreptului cutumiar românesc 15
1.1.1. Caracteristicile domniei 15
1.1.2. Succesiunea la tron 16
1.1.3. Asocierea la domnie 16
1.1.4. Regenta si locotenenta domneasca 16
1.1.5. Prerogativele domniei 17
1.1.5.1. Prerogativele legiuitoare 17
1.1.5.2. Prerogativele executive 17
1.1.5.3. Prerogativele judecatoresti 17
1.2. Voievodul, principele, guvernatorul Transilvaniei 17
1.2.1. Voievodul 17
1.2.2. Principele 18
1.2.3. Guvernatorul 18
Organizarea teritorial-administrativa 18
2.1. Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei 19
2.1.1. Organizarea românilor 19
2.1.2. Organizarea sasilor si a secuilor 19
2.1.2.1. Scaunele Sasesti 20
2.1.2.2. Scaunele Secuiesti 20
2.1.3. Organizarea ungurilor 20
2.2. Resedinta domneasca 21
2.3. Târgurile si orasele 21
Administratia oraselor 22
2.4. Satele 22
Categorii de sate 23
Organizarea fiscala 24
3.1. Trasaturile generale ale sistemului fiscal 24
3.2. Institutiile fiscalitatii 24
3.3. Categoriile de dari 25
Justitia 27
4.1. Organizarea judecatoreasca 27
4.1.1. Justitia si sarcinile ei 27
4.1.2. Organizarea judecatoreasca 27
4.1.3. Instantele ecleziastice 29
4.2. Procedura de judecata 30
4.2.1. Obiectul procesului 30
4.2.2. Partile din proces 30
4.2.3. Chemarea în judecata 31
4.2.4. Fixarea termenului de judecata 31
4.2.5. Citarea 31
4.2.6. Sistemul probator 32
4.2.7. Martorii 32
4.2.8. Înscrisurile 33
4.2.9. Hotarârile instantei 33
4.3. Infractiuni si pedepse 33
4.3.1. Infractiuni îndreptate împotriva conducatorului statului 34
4.3.2. Infractiunile contra vietii 34
4.3.3. Infractiuni contra integritatii corporale 35
4.3.4. Infractiuni contra proprietatii 35
4.3.5. Infractiuni împotriva moralei 35
4.3.6. Infractiuni care împiedicau înfaptuirea justitiei 36
4.3.7. Infractiunile îndreptate împotriva religiei 36
4.4. Raspunderea. Raspunderea colectiva 36
4.4.1. Raspunderea solidara a obstii 37
4.4.2. Raspunderea familiala 37
4.4.3. Raspunderea personala 38
4.5. Pedepsele 38
4.5.1. Pedepsele corporale 38
4.5.2. Pedepse privative de libertate 39
4.5.3. Pedepse pecuniare 39
INSTITUTIILE DREPTULUI PRIVAT 40
Persoanele 40
1.1. Categoriile sociale 40
1.1.1. Nobilii feudali (boierii) 41
1.1.2. Episcopatul 42
1.1.3. Orasenii 42
1.1.4. Taranii 42
1.1.5. Robii 44
1.2. Incapacitatile 45
1.3. Numele 45
Obligatiile 46
2.1. Consideratii generale 46
2.2. Elementele constitutive ale contractului 47
2.2.1. Subiectele 47
2.2.2. Obiectul contractului 47
2.2.3. Pretul 47
2.2.4. Consimtamântul partilor 47
2.2.5. Prohibitii la vânzare 48
2.2.6. Forma contractului 48
2.2.7. Publicitatea 48
2.3. Închirierea 48
2.4. Contractele reale 49
2.5. Delictele 50
2.6. Garantia obligatiilor 51
Rudenia. Familia. Mostenirea 51
3.1. Rudenia 51
3.1.1. Rudenia naturala 52
3.1.2. Rudenia prin alianta 52
3.1.3. Înfierea 52
3.1.4. Înfratirea 53
3.1.5. Rudenia spirituala 53
3.2. Familia 54
3.2.1. Impedimentele la casatorie 55
3.2.2. Logodna 56
3.2.3. Zestrea 56
3.2.4. Divortul 58
3.3. Mostenirea 58
3.3.1. Generalitati 58
3.3.2. Mostenirea legala 59
3.3.2. Mostenirea testamentara 61
3.3.4. Mostenirea monahilor 62
DE LA CUTUMA LA PRAVILA 63
1. Statutele Tarii Fagarasului, 1508 64
2. Tripartitul lui Werböczi, 1517 65
3. Carte româneasca de învatatura, 1646 65
4. Îndreptarea legii, 1652 66
5. Constitutiile aprobate, 1653 66
Constitutiile compilate, 1669 66
6. Diploma leopoldina, 1691 66
7. Sobornicescul hrisov, 1785 67
8. Pravilniceasca condica, 1780 67
9. Legiurea Caragea, 1818 67
10. Codul Calimach, 1817 68
11. Regulamentul Organic, 1831–1832 68
BIBLIOGRAFIE 69