Adaugat la data: 2010-08-09
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 77.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Fumatul

Fumatul

Dintre adversarii vechi si noi ai sanatatii fumatul candideaza la primele locuri, prin efectele sale deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre functionale si biologice pe care le genereaza.

Este îngrijorator faptul ca desi rolul nefast al fumatului de tigara se cunoaste de multa vreme, desi cercetarile stiintifice au demonstrat din ce în ce mai convingator impactul tutunului cu o gama tot mai larga de afectiuni, numarul fumatorilor si al productiei de tigari se mentine în cele mai multe tari la un nivel incredibil de ridicat.

Cultura tutunului se practica aproape în toate tarile cu exceptia regiunilor cu clima extrem de rece. Aproximativ 120 de tari cultiva tutunul pentru consumul intern si pentru export, iar în tarile în curs de dezvoltare, productia de tutun creste cu o mare rapiditate.

O statistica din 1976 arata ca numarul de tigarete produse în acel an în lume se ridica la 3850 miliarde.  În general consumul cel mai mare de tigari se semnaleaza în tarile cele mai industrializate.

Primul loc în lume îl detin Statele Unite, cu cel mai mare consum de tigari, în medie 2700 tigari de persoana pe an.

În majoritatea tarilor europene peste 50% dintre barbtii adulti fumeaza în medie 15 tigari pe zi.

În timp ce în rândul barbatilor se semnaleaza o tendinta procentuala de scadere a fumatorilor, numarul femeilor fumatoare sporeste an de an.

Statisticile atesta ca femeile devin din ce în ce mai mult victimele cancerului de plamâni si ale bolilor coronariene în legatura directa cu consumul sporit de tigari.

Consumul de tigari a crescut si în rândul tineretului, cu toate consecinttele sale nefaste asupra organismelor tinere.

Date statistice mentioneaza ca în Belgia 50% dintre tineri fumeaza de la vârsta de 15 ani; în Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt fumatori antrenati; în Italia 60% dintre baieti sunt fumatori de la 15 ani. O ancheta în America Latina arata ca în aceasta parte a globului 45% dintre barbati si 18% dintre femei, fumeaza.

În prezent nu mai exista nici un dubiu asupra faptului ca afectiuni foarte grave care constituie în momentul de fata importante cauze de morbiditate în lume, sunt legate – unele excusiv de altele în masura – de abuzul de tutun. Statistici diferite ca si cele din tara noastra demonstreaza legatura strânsa între tutun, cresterea morbiditatii si diminuarea sperantei de viata.

Exista o relatie directa între gradul tabagismului si mortalitatea fumatorului care depasesc cu 30 – 80% pe cea a nefumatorilor.

Procentul se refera mai ales la fumatorii de tigarete, fiind mai ridicat la cei care consuma un numar mai mare de tigari zilnic.

Se remarca faptul ca morbiditatea este cu atât mai mare cu cât tabagismul este mai precoce. În acest sens se remarca ca morbiditatea este mai mare la grupele de vârsta între 45 – 55 ani.

Folosirea pipei sau a tigarii de foi expune la cel mai mic risc, cu conditia ca fumatorul sa nu fi folosit niciodata înainte tigarete. Fumatorul de tigarete care trece la pipa pastreaza în general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fumatorii exclusiv de pipa sau tigari de foi (Ozun).

Doctorul Pierre Theil din Franta considera ca fumatul cu regularitate a doua tigari pe zi scurteaza viata unui om cu doi ani si jumatate.

Un pachet pe zi înseamna reducerea duratei de viata cu 5 – 6 ani, iar doua pachete pe zi, cu înca doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefumatori în vârsta de 35 de ani, 69,7% au sanse sa mai fie în viata la 70 de ani.

În cazul fumatorilor a doua pachete pe zi, numai 46,2% ar avea sansa sa mai atinga aceasta vârsta.

Aceste date au permis ca fumatorii, acesti consumatori de „iarba rea” sa fie considerati într-o masura mai mare sau mai mica „sinicigasi de cursa lunga”!

De ce sunt tigarile atât de daunatoare? Pâna în prezent s-au izolat 1350 de constituienti ai fumului de tigara si se pare ca numarul lor este mult mai mare.

În fumul de tigara se regasesc cu o singura exceptie, cele 481 de substante cancerigene izolate de catre Hartwell.

La originea tulburarilor cardiovasculare la fumatori stau în principal doua dintre elementele principale ale fumului de tigara: nicotina si oxidul de carbon.

Acesta din urma împreuna cu hemoglobina formeaza un component stabil, carboxihemoglobina, care se comporta în sângele marilor fumatori ca un element extrem de nociv, provocând tulburari de oxigenare, tramboze si infarcte.

Dupa cum arata o revista franceza, Institutul National Francez al Sanatatii imputa tabacismului 70000 din decesele anuale din tara.

Din cele 70000 de victime, 20000îsi pierd viata ca urmare a infractelor miocardice, ceva mai mult de 15000 din cauza bronsitelor si 35000 în urma cancerului.

Printre numeroasle substante nocive identificabile, 46 de dubstante chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi canceriogene.

Cercetarile recente au aratat ca fumul de tigara se combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa numitele nitrozamine, care reprezinta de fapt un pericol si pentru nefumatori.

Legatura dintre fumat si cancer este demonstrata indiscutabil. Daca anual mor în lume de cancer 5 – 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauza fumatul.

ÎN afara de substantele continute în tutun cu efect cancerigen prin ele însele (gudron etc.), altele favorizeaza dezvoltarea cancerului si sunt cancerigene.

Actiunea lor nociva se execrcita atât la nivelul vailor aero-digestive, cât si asupra organismului în general.

Fumatul este implicat în numeroase localizari ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limba, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinara etc.

Evident ca pot interveni si alti factori cancerigeni (alcoolul etc.) dar un lucru este demonstrat si anume faptul cs frecventa cancerului pulmonar este proportionala în toate tarile cu consumul de tigarete.

Relatia este asa de evidenta încât 90% dintre marii fumatori, de peste 40 de tigari pe zi, fac cancer pulmonar.

În timp ce cu doua decenii în urma cancerul pulmonar ocupa locul opt în rândul localizarilor de cancer în general, în momentul de fata el se situeaza pe locurile 1 – 2 si tinde spre ocuparea locului întâi.

Deosebit de concludenta este aceasta evolutie în cadrul cancerului pulmonar la femei.

În urma cu trei decenii, la zece cancere la barbati revenea unul la femei, fapt ce oglindea numarul mare de fumatori în rândul barbatilor.

În prezent, ca rezultat al cresterii numarului femeilor fumatoare, acest raport este de 1 la 4 pe tara si 1 la 3 în Bucurest, el prezentând tendinta de înrautatire.

Doua treimi din rândul celor decedati sunt persoane la vârste active (Trestioreanu).

În general riscul este proportional cu cantitatea de tutun consumata.

La consum egal intervin alti factori: inhalarea fumului, începutul fumului la vârste tinere, rapiditatea cu care se fumeaza fiecare tigara si numarul de fumuri retinute; obiceiul de a tine tigara între buze timp mai îndelungat, sau de a reaprinde o tigara stinsa, lungimea filtrului, expune la alti factori cancerigeni (Ozun).

Astazi nici un specialist sau cercetator în domeniul oncologiei nu se mai îndoieste ca fumatul reprezinta cauza favorabila si determinanta a cancerului pulmonar.

La substantele cancerigene din tutun amintite, se adauga unele hidrocarburi aromate policiclice, fenoli, care au actiune directa cancerigena.

Pensularea pielii animalelor cu aceste substante a dus la apaaritia unor cancere cutanate, iar inhalarea lor de durata, tot la animale, a determinat cancere pulmonare confirmate histopatologic.

Aceste cancere experimentate sunt cu totul asemanatoare celor întâlnite la fumatori, care nu fac astazi altceva decât sa repete pe pielea si plamanii lor proprii, aceste experimente si sa demonstreze ca ceea ce s-a constatat la animalele de experienta, se verifica si la om (Anastasatu).

Pe buna dreptate se întreaba acest autor ca daca acest lucru este demonstrat, de ce mai este nevoie ca atâtea milioane de fumatori de pe glob sa repete tragica experienta a celor care i-au precedat si si-au platit viata cu astfel de experimente?

În afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii înveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa între fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai îndepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun.

Astfel riscul de a face cancer al vazicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decât la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu).

Tutunul este de asemenea implicat în aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive.

Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decât la nefumatori. Bronmatul ocupa primul loc, sunt de asemenea mai frecvente la fumatori decât la nefumasitele cronice, în determinarea carora futori si proportional cu cantitatea de tutun consumata.

Dupa Holland, bronsita cronica se întâlneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pâna la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 – 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi.

Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio – toxicitate care împiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate.

Îndepartarea particulelor depuse în caile aeriene se face în mod diferit la fumatori fata de nefumatori. La nefumatori, îndepartarea începe imediat dupa inhalare.

Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel încât nu se mai observa nici o retentie.

La fumatori, fenomenele de epuratie sunt întârziate si prelungite având loc un stocaj anormal al particulelor straine în caile respiratorii.

Alaturi de cilio – toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa în sensul unei inhibitii a activitatii celuleor care intervin în mecanismele de epurare bacteriana.

Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse în evidenta la unii astmatici.

Evolutia bronsitei cronice obstructive în cazul în care nu se abandoneaza fumatul duce la îngustarea cailor respiratorii, la tulburari ventilatorii progresive, la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si în final la dependenta sociala si la pierderea vietii.

Fumatul este implicat în aparitia numeroaselor boli cardiovasculare.

Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de modul de alimentatie, sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arteriala etc.

Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 – 3 grade la nivelul extremitatilor.

Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificarile turbiditatii plasmatice, concentratioa de colesterol si beta lipoproteine, adezivitatea si agregarea trombocitelor.

Tabagismul este cauza majora a cardiopatiei ischemice. Riscul fumatorilor de a muri de cardiopatie coronariana este de doua ori mai mare decât la nefumatori.

Studii efectuate la persoane cu coronaropatii au aratat ca fumatul unei tigari are un efect similar cu al unei injectii cu nicotina, în sensul ca el produce o crestere imediata a presiunii sanguine, a debitului cardiac si o reducere a capacitatii globulelor rosii de a transporta oxigenul la organele vitale.

Implicatiile fumatului în evolutia coronaropatiilor si arteriopatiilor s-ar datora actiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ si efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor si hipofizei.

În legatura cu suferintele coronariene la fumatori studii statistice au aratat ca exista o relatie strânsa între fumat si ingestia de zahar.

Fumatul ar fi asociat cu cresterea numarului de cesti cu bauturi calde consumate zilnic (cafea, ceai) si cu zaharul ingurgitat. Astfel fumatul cât si consumul concomitent de zahar sunt implicate în determinismul bolii degenerative coronariene.