Adaugat la data: 2010-08-09
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .DOC
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 72.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Fasolea

FASOLEA (semivolubila)

Importanta culturii

Importanta fasolei consta în marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin.

Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), împreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate în proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.

În tara noastra suprafetele cultivate cu fasole în cultura pura a crescut mult în ultimii ani. În plus, pe suprafete însemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.

Soiuri

Soiurile cultivate în tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

-    cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”;

-    cu tulpina mai înalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate în tabloul:

Soiul si originea    Tulpina    MMB (g)    Perioada de vegetatie (zile)    Zonele de cultura

Soiuri autohtone Ardeleana    Oloaga    150 – 200    96 – 120    Transilvania si Vestul Tarii

Fundulea 332    Oloaga    260 – 310    75 – 80    S si S-E Tarii numai în cultura succesiva

Avans    Semivolubila    280 – 370    79 – 97    Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia

Cealâ din Dobrogea    Semivolubila    300 – 350    80 – 115    Dobrogea si Câmpia Dunarii

Orizont    Semivolubila    260 – 330    75 – 95    S si V Tarii, Transilvania

Premial    Semivolubila    300 – 380    81 – 93    Zonele de deal din Oltenia, Muntenia si Moldova

Progres    Semivolubila    160 – 200    75 – 96    Toate zonele. Cultura succesiva

Soiuri straine Gratiot (S.U.A.)    Oloaga    160 – 190    79 – 87    Moldova, Banat si cultura succesiva

Magna (Cheoslovacia)    Oloaga    340 – 380    79 – 86    Moldova

Bistrenski (Bulgaria)    Semivolubila    280 – 320    80 – 100    Câmpia de Vest, S Tarii si Moldova

Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.)    Semivolubila    230 – 300    75 – 95    S Tarii

Cerinte fata de clima si sol

Clima

Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 ?C, iar în timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 ?C.

Temperaturile joase întârzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 ?C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25?C) mai ales în perioada înfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.

În ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, în special în prima parte a vegetatiei. Are însa nevoie de umiditate moderata, în special de umiditate atmosferica, în timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.

Din aceasta cauza în Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cât se cultiva intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este însa daunatoare, favorând aparitia bolilor.

Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut – nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

Zonele de cultura


În tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, în Câmpia de Vest si Câmpia Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor râuri. În restul tarii fasolea poate fi cultivata în conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

Rotatia

Fasolea este, în general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da însa când urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cât mai multa umiditate în sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).

Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase în general de floarea soarelui, rapita sau în întrucât acestea pot favoriza raspândirea unor boli comune.

De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea însasi, pentru a se preveni raspândirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decât dupa o perioada de cel putin 4 ani.

Fiind în acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltându-se destul de timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.