Adaugat la data: 2010-10-13
de catre: danutza
Numar pagini: 1
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 24.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Elvetia

ELVEŢIA

Confederaţia Elveţiană

Stat în Europa;

Suprafaţa: 41 288 km pătraţi;

Locuitori: 6 872 000 (163 loc./kmp);

Capitala: Berna;

Limbi oficiale: germana, franceza, italiana;

Limba naţionlă: retroromana;

Moneda naţională: francul elveţian;

Venit: 33 340$/loc.;

Locul 2 pe glob.

NATURA. Ţara cu cea mai ridicată altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1 786m) sunt masivi şi înalţi (alt max. 4 634m vf. Dufourspitze din Monte Rosa). Muntii Jura (alt. medie 890 m, situaţi în NV, se prezintă sub forma unor platouri larg ondulate (alt. max. 1 679m în vf. Tendre).

Între Jura si Alpi se întinde un culoar (20 - 60 km lăţime), numit Mitteland (alt. Medie 580 m), reg. de coline şi podişuri modelate de eroziunea glaciară. Clima continental - temperată, cu ierni reci (media lunii ian. este de 0ºC), veri moderate şi precipitaţii medii anuale însumând 800 mm.

Reţea hidrografică bogată drenată de patru mări: Marea Nordului (Rhinul cu afluientul său Aar), Marea Neagra (Innul, afl. al Dunării), Marea Mediterană (Rhônul) şi Marea Adriatică (Ticino, afl. al Padului).

Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcându-se cele tectono-glaciare (Geneve = Leman, Constance = Bodensee, Neuchâtel, Zürich ş.a. ). Vegetaţia naturală cuprinde pădurea temperată, etajată pe verticală, şi pajişti (la peste 2
500m alt.), iar fauna, bogată – specii caracteristice acestor asociaţii vegetale. Numeroase zone ocrotite, în deosebi R.N.

POPULAŢIA. 6 872 000 loc. (în 1 850 - 2 329 000; în 1 900 – 3 315 000; 1950 – 4.714.000), natalitatea: 12,6‰, mortalitate: 9,2‰, populaţia urbană 60%. Oraşe principale (mii loc.; a doua cifră se referă la adglomeraţia urbană): Zürich(341; 835), Basel (171; 361), Genève (167; 381), Lausanne (123; 260), Winterthur (86; 107), St. Gallen (73; 125), Lucerna (59; 160), Biel (53; 82). Elveţieni de limba germană 65%, franceză 18%, italiană 10%, retoromană 1%. Peste ¾ din pop. Este concentrată în Mitteland mai puţin de o treime din suprafaţă, regiune de platou dintre Munţii Alpi şi Jura. Culte: catolicism 48%, protestantism 44% ş.a.

ISTORIA. Triburile celtice ale helveţilor sunt supuse în anul 58 î.Hr. de Cezar şi romanizate ca urmare a includerii terit. Eleveţiei în sec. I – V d.Hr. între hotarele Imp. Roman.

STATUL. Republica parlrmentară, stat federal, potrivit constituţiei din 29.05.1874. activitatea legislativă este exercitată de Adunarea Federală, compusă din Cons. Statelor şi Cons. Naţional, iar cea executivă de Cons. Federal (cabinetul) numit de Adunare. Partide politice: 18 formaţii.

ECONOMIA. Ţară cu economia dezvoltată bazată pie industria prelucrătoare şi servicii (finanţe şi turism). Ind. Prelucrătoare (peste 1/3 din pop. activă, circa 2/5 din produsul naţional brut.

Industria a fost orientată spre poducţia de maşini, aparate şi bunuri metalice cu un consum limitat de metal (aparate de precizie, ceasuri, locul 2 pe glob). Elveţia reprez. locul 1 în lume ca şi centru financiar a lumii. Principala sursă a venitului naţional o constituie veniturile ce-i revin din capitalul străin plasat în băncile elveţiene.