Adaugat la data: 2010-09-07
de catre: danutza
Numar pagini: 19
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 158.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Elementele statului

Introducere

Am ales acesta tema  “Elementele statului” din motivul ca este o problema ce merita o atentie deosebita, e foarte practica în zilele noastre, deoarece statul nostru se bazeaza pe trei elemente: Teritoriul, Populatia, Suveranitatatea, fara de care statul e de neconceput. 

E important sa cunoastem pe ce se bazeaza statul, sa stim ce e teritoriul, delimitarea lui, elementele constitutive ale ei, natiunea la fel e o problema ce trebuie sa o cunoastem si nu în ultimul rind suveranitatea.

Elementele statului au o importanta majora, ele conditioneaza atît aparitia cît si disparitia sau reînvierea statului.

Lucrarea este formata din:

* Notiunea si esenta statului;

“Statul- este un sistem organizational care realizeaza în mod suveran conducerea unei societati (a unui popor, stabilit pe un anumit teritoriu), detinînd în acest scop atît mono-

polul crearii, cît monopolul aplicarii dreptului”.1

* Caracteristica generala a elementelor constitutive ale statului;

“Teritoriul- este dimensiunea materiala a statului. El cuprinde solul, subsolul, apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul îsi exercita puterea sa suverana”.2

“Natiunea- este o asociatie de oameni avînd aceiasi limba, aceiasi origine, aceleasi obi-
ceiuri, aceleasi idei si sentimente, dezvoltate printr-o lunga convetuire împreuna”.3

“Suveranitatea- constiuie cel mai characteristic element specific al statului”.4   

* Caracteristica generala a teritoriului, avînd la baza mai multe subpuncte:

•    Notiunea si natura juridica a teritoriului;

Teritoriul este un element al statului. Este definit ca un spatiu, ca o asezare geografica si mai este definit ca o unitate nationala.

•    Raporturile dintre stat si teritoriu;

Organele statului îsi exercita autoritatea în limitele unui spatiu determinat, s-a simtit ne-
voia de a se preciza natura raporturilor dintre stat si teritoriu au strabatut în timp o treap-ta si lenta dezvoltare pîna cînd au ajuns sa se cristalizeze în tiparul lor actual:

a)    Teoria teritoriului - obiect;

b)    Teoria teritoriului - subiect;

c)    Teoria teritoriului - limita;

d)    Teoria competentei;

e)    Consideratii critice si concluzii.5

•    Elementele constitutive ale teritoriului;

Teritoriul este partea din globul pamîntesc care cuprinde solul, subsolul, apele, si coloa-na de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul îsi exercita puterea sa suve-rana.

•    Delimitarea teritoriului;

Teritoriul statului trebuie delimitat de teritoriul altor state, de marea libera si de spatiul cosmic. Delimitarea se face prin frontiere. Frontierele – sunt liniile reale sau imaginare

1Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, Iasi 1993, pag.184

2Boris Negru, Teoria generala a dreptului si statului, Chisinau 1999, pag. 57.

3George Meitani, Curs de drept international public, Bucuresti 1930, pag. 16.

4Boris Negru, Teoria generala a dreptului si statului, Chisinau 1999, pag. 60.

5Tudor Draganu, Drept costitutional si institutii politice,Chisinau 2000, vol. 1, pag. 194-198.
trase între diferite puncte din globul pamîntesc pentru a delimita teritoriul unui stat.

•    Inalienabilitatea teritoriului;

Teritoriul Republicii Moldova este un stat inalienabil.

* Caracteristica generala a natiunii, avînd la baza mai multe subpuncte:

•    Dimensiunea demografica si psihologica a statului;

Demografia – provine de la cuvîntul “demos”-ceea ce înseamna popor, iar “grafie”-ase-zati pe un anumit teritoriu delimitat geographic.

Psihologie – sunt aspiratiile commune a acestor activitati.

•    Populatia. Cetatenia. Caracteristica lor generala;

Populatia – oameni care locuiesc pe un anumit teritoriu delimitat.

“Cetatenie – este situatia juridica care rezulta din raporturile juridice statornice ce intervin între o persoana fizica si persoana juridica, situatie caracterizata prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce, prevazute de Constitutie si de celelalte legi”.1

•    Problema minoritatilor si garantiile dreptului de identitate;

“Minoritate – desemneaza un grup etnic, numeric inferior restului populatiei, ai carui membri au caracteristici entice, religioase, lingvistice, culturale commune”.2

Ca minoritati nationale pot fi priviti românii din Ucraina si maghiarii din România.

* Caracteristica generala a suveranitatii.

Lucrarea am încheiat-o cu o concluzie asupra temei pe care am abordat-o.

1Ion Delenu, Drept constitutional si institutii politice, vol.2, Iasi 1993, pag. 16.

2Boris Negru, Teoria generala a dreptului si statului, Chisinau 1999, pag. 60.

Notiunea si esenta statului

Cuvîntul “stat” provine din latinescul status, semnificînd ideea de ceva stabil, perma- nent.

Acest cuvînt se folosea pentru a desemna cetatile, republicile de tipul celei romane,
despotiile orientale si alte forme de organizatie politica a societatii.

Acesta nu înseamna ca la etapa timpurie de existenta a statului nu au fost încercari de a fundamenta idei cla-
re despre stat.

Asemenea încercari de tratare a problemei statului pot fi întalnite, de exemplu, la gînditorii din antichitatate, cum ar fi Aristotel, Platon. s.a.

În sensul sau modern notiunea de „stat” se foloseste mult mai tîrziu începînd cu sec.
al 16-lea.

De obicei folosirea acestui cuvînt în sensul sau modern e legata de numele lui Niccolo Machiavelli.

Fiind o categorie sociala extrem de complexa, notiunea de stat este folosita în mai multe sensuri.

În sensul cel mai larg al cuvîntului, statul e organizatorul principal al activitatii unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita, organizeaza aplicarea sau executarea acestor reguli, în caz de necesitate, rezolva litigiile care apar în societate.

În sens restrîns si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea.

Deseori în viata de toate zilele, cuvîntul stat e folosit si într-un sens mult mai restrîns, avîndu-se în vedere nu întregul ansamblu de organe de guvernare, ci un organ concret, cum ar fi, de exemplu Parlamentul, Guvernul, Curtea Suprema de Justitie s.a.1

Conceptul statului este exprimat din perspective diferite care întrunesc elementele ca-
racteristice, cele mai generale, ale tuturor statelor, indiferent de perioada existentei lor. Iata doar cîteva dintre ele:

•    „Statul este unitatea formata de un ansamblu de indivizi reuniti printr-o legatura nationala, locuind pe un teritoriu determinat, care le este propriu lor, si dominat de un Guvern, adica de o putere investita cu dreptul de a formula ordine si de a face ca acestea sa fie executate”.2

•    „Statul semnifica dimensiunea specifica si esentiala a societatii politice, societate care a rezultat din fixarea unui teritoriu determinat al unei colectivitati umane re-  lativ omogene si care este guvernata de o putere institutionalizata, avînd capacita- tea si mijloacele de a exprima si a realiza vointa unei parti din colectivitate, ca   vointa generala”.3

•    „Statul este un sistem organizational, care realizeaza în mod suveran conducerea unei societati (a unui popor stabilit pe un anume teritoriu), detinînd în acest scop atît monopolul crearii, precum si monopolul aplicarii dreptului”.

4
Caracteristicele statului, expuse în definitiile de mai sus, constatam ca statul, de regula, este caracterizat ca:

* o organizatie politica a societatii cu ajutorul careia se realizeaza conducerea sociala;

* o organizatie, care detine monopolul crearii si aplicarii dreptului;