Referate
Elemente moderne in filosofia romaneasca
Elemente moderne în filosofia româneasca
Dezvoltarea filosofei, în general, si celei moderne, în particular, s-a datorat în mare parte rangului sporit al spiritualitatii românesti.
Cel mai de seama filosof, carturar si om de stiinta din toate timpurile, Dimitrie Cantemir(1673-1723), a fost remarcabil prin expunerea absolut clara a unor idei si conceptii absolut confuze în acea perioada în Europa.
- Consideratii filosofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive
- Consideratii filosofice asupra entropiei, evolutiei, si metafizicii
- Justice
- Emil Cioran
- Emil Cioran
- Prietenul la nevoie se cunoaste
- Credintele religioase, zeii, misteriile
- Problema culorii in filosofia mintii
- Presa
- Lucian Blaga
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 1
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 29.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Elemente moderne in filosofia romaneasca
Elemente moderne în filosofia româneasca
Dezvoltarea filosofei, în general, si celei moderne, în particular, s-a datorat în mare parte rangului sporit al spiritualitatii românesti.
Cel mai de seama filosof, carturar si om de stiinta din toate timpurile, Dimitrie Cantemir(1673-1723), a fost remarcabil prin expunerea absolut clara a unor idei si conceptii absolut confuze în acea perioada în Europa.
Cantemir admite actul creatiei divine, însa în comparatie cu contemporanii sai, care considerau ca Dumnezeu intervine în continuare în tot ce se întâmpla în lume, filosoful român afirma ca dupa creatie Dumnezeu „de lucru se odihneste”.
Si aceasta are loc fiindca în univers domina niste legi, care determina toate procesele naturale.
Prin aceasta noua conceptie în filosofia româneasca s-a determinat o privire diferita fata de religie si stiinta.
Însusi Cantemir spune: ”Despre unu si acelasi adevar, care e simplu, teologii... vorbesc teologiceste, iar de alta parte fizicii(naturalistii) vorbesc fiziceste.”
Un alt merit al filosofului moldovean este ca el interpreteaza putin diferit cele patru feluri de cauze ce influenteaza universul (materia, forma, eficienta si finalul).
Astfel, Cantemir sustine ca primele trei actioneaza asupra întregului univers, pe când cea de-a patra este doar parte componenta a existentei umane.
Prin aceasta conceptie, Cantemir distinge clar specificul tuturor procese naturale si specificul existentei umane.
Pe lânga faptul ca Cantemir e un umanist, el e si un iluminist de talie.
El considera ca omul e o fiinta deosebita, „cea mai de-a firea si mai evghenichi(aleasa).
Constrângerea fizica poate fi de diferit fel, însa sufletul va rezista tuturor presiunilor. Si înca o idee iluminista progresista, si anume ca omul din nascare e bun, si orice om poate deveni bun numai dorind aceasta.
O importanta considerabila au avut-o în filosofia româneasca reprezentantii Scolii Ardelene (I.H.Radulescu, Simion Barnutiu). I.H.Radulescu sustinea ideea dualitatii de principii contrare.
Astfel, sunt dualitati monstruoase(bine-rau, Dumnezeu-Satana, lumina-întuneric), care nu pot produce sinteze din cauza confruntarilor permanente, si, dualitatile naturale sau simpatice care au forma de teza-antiteza-rezultat(timp-loc-eternitate, suflet-corp-om, guvern-popor-societate, progres-conversatie-perfectibilitate).
Aceasta conceptie vine si de la dorinta reprezentantilor Scolii Ardelene sa dobândeasca drepturi egale cu celelalte natiuni din Imperiul Austro-Ungar.
Filosofia sec. al XIX-lea (Nicolae Balcescu, Titu Maiorescu, Vasile Conta) se caracterizeaza prin raspândirea si dezvoltarea stiintelor.
Are loc o schimbare a primatului artei cu cel al stiintei. O asemenea modificare a punctului de vedere a dus la ceea ca mai târziu au fost ignorate complectamente poezia si artele.
V. Conta se impune ca cel mai original filosof si un adevarat materialist.
El considera ca sufletul e o „functie” a creierului. De asemenea el considera, în opozitie cu Kant, ca timpul si spatiu exista obiectiv si ca exista corelatie între timp, spatiu, timp si miscare.
Studiind formele de existenta a corpurilor V. Conta a emis ipoteza ca atomii sunt „corpuri relativ mari” ce în alcatuirea lor cuprind corpuri „infinit de mici”. Aceasta a fost confirmata de descoperirile ulterioare din fizica.
Astfel, putem conclude ca dezvoltarea filosofiei moderne române a avut loc simultan sau aproape simultan cu cea Europeana, chiar uneori mai rapid.
Asa, de la spiritualismul genial a lui D.Cantemir s-a ajuns la materialismul lui V. Conta, asa cum în Europa s-a evoluat de la filosofia lui Giovanni Pico della Mirandola pâna la Kant si Ficthe.