Adaugat la data: 2010-10-13
de catre: danutza
Numar pagini: 4
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 636.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Craiova

Craiova

Poziţia geografică

Forma localităţii

Caracteristici generale ale reliefului

Reţeaua hidrografică
   
Aspectul reţelei stradale şi axele de comunicaţie cu alte regiuni exterioare

Centrul oraşului

Industria

Aspecte culturale (învăţământ, construcţii, arhitectură etc)

Zone de agrement, spaţii verzi

Origine:

Condiţiile naturale de care a beneficiat Craiova ca aşezare au favorizat permanenţa vieţuirii populaţiei in aceste locuri si succesiunea civilizaţiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, românească.

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice.

La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita poziţiei geografice favorabile, protecţiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viaţa infloritoare.

Asezarea este menţionata pe Tabula Peutingeriana - o hartă a imperiului roman, realizata ca urmare a iniţiativei împăratului roman Caracalla. Anul 225  este considerat data primei menţiuni documentare a celei mai vechi aşezari din vatra actualului oraş.
    
             
Poziţia geografică

Craiova reprezintă reşedinţa judeţului Dolj ai carui vecini sunt : judeţul Vâlcea şi Gorj la nord, judeţul Olt la est, judeţul Mehedinţi la vest iar la sud este delimitat de graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa judeţului Dolj ocupă 7414 Kmp reprezentând 3,1% din suprafaţa totală a ţării. Organizarea cuprinde trei oraşe, două municipii şi treizeci şi patru de comune.
   
Craiova se află pe malul stâng al Jiului la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, mai exact la 44 2` latitudine nordică, 23 5` longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116m. Craiova se află într-un climat temperat continental, cu influenţe mediteraneene caracteristice zonei de câmpie.

Forma oraşului


   
Relieful

Relieful oraşului Craiova se identifică cu relieful judeţului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o uşoară influenţă a colinelor în timp ce  partea sudică tinde spre luncă. Craiova face parte din Câmpia Română mai precis din Câmpia Olteniei ce se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.
   
Zona de câmpie presupune văi cu lunci mai largi, iar suprafeţele netede dintre văi sunt presărate din loc în loc cu mici adâncituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.
   
Solul este negru şi foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se găseşte un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbenă, a cărui grosime variază de la 2-3 m, spre partea nordică, până la 30-35 m spre partea sudică.
   
Reţeaua  hidrografică

Reţeaua hidrografică a judeţului Dolj este reprezentată în general de Dunăre ce captează majoritatea râurilor sudice, şi cursul inferior al râului Jiului ce străbate teritoriul judeţului de la nord la sud străbătând defileul cu acelaşi nume. Alte ape curgătoare: Amaradia, Motru ect.

Cele mai importante lacuri sunt : Bistreţ, Prunet şi Fântâna Banului.

Aspectul reţelei stradale

   
Centrul oraşului


Economia şi industria

Dovada evoluţiei continuie a economiei craiovene stă şi creşterea populaţiei oraşului:

În 1735 peste 4000 de locuitori (836 de familii)

În jurul anului 1848 circa 20.000 de locuitori

În preajma anului 1859, existau circa 25.000 de locuitori. Craiova se situa imediat dupa capitala Tarii Romanesti - Bucuresti

În 1985 - 275.098 locuitori

În 1995 - 308.000 locuitori
    
În primele doua decenii ale secolului al XIX-lea Craiova este caracterizata de inflorirea economica, urbanist - edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice.

Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.
    
În timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. In 1832, existau un numar de 595 de pravalii, din care "197 de lemn si 398 de zid". Orasul se mentine ca centrul comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis.
    
Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.