Referate
Comportamentul social al felinelor
Comportamentul social al felinelor
Scurta prezentare: Desi marimea si localizarea pe glob a felinelor difera, toti membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseamana atât din punct de vedere al comportamentului social cât si din punctul de vedere al calitatilor fizice.
(De exemplu toate felinele poseda vedere binoculara ce le confera o acuitate vizuala superioara, optimizata pentru vânatoare).
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 51.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Comportamentul social al felinelor
Comportamentul social al felinelor
Scurta prezentare: Desi marimea si localizarea pe glob a felinelor difera, toti membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseamana atât din punct de vedere al comportamentului social cât si din punctul de vedere al calitatilor fizice.
(De exemplu toate felinele poseda vedere binoculara ce le confera o acuitate vizuala superioara, optimizata pentru vânatoare).
Diferentele dintre felide au aparut ca rezultat al adaptarii acestora în diferite medii de viata
. Astfel se explica diferenta de colorit, si cea de marime si structura(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felina, are o structura mai usoara sau felinele mari au dinti mult mai puternici decât cele mici datorita modului de hranire).
Felinele dispun de simturi iesite din comun. Vazul lor este de circa sase ori mai puternic decât al omului, putând distinge chiar culori.
Rolul de vânator de asfintit si de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune si de o a treia membrana oculara, ceea ce-i permite sa vada si noaptea în conditiile unei iluminari foarte slabe).
În timpul vânatoarei, felinele nu se bazeaza doar pe vazul extrem de ascutit, cât si pe simtul tactil si auzul deosebit.
Mirosul este mai dezvoltat decât cel al omului, având un rol important nu numai la vânatoare cât si în întemeierea noilor relatii.
Simtul tactil este deosebit de important în timpul vânatorii, felinele pe lânga mustati având si niste peri tactili mai delicati aflati pe suprafata întregului corp).
Comportamentul Social:Felinele sunt niste animale solitare, care, spre deosebire de reprezentanti ai altor specii nu formeaza haite, sau grupuri în care convietuiesc sau ataca(exista exceptii).
De obicei puii ramân în grija mamei, fiind întâlnite cazuri rare unde tatal puilor participa la procurarea hranei. Felinele îsi marcheaza teritoriul, acesta fiind locul de unde îsi procura hrana. Î
Încalcarea teritoriului, de catre alte animale duce de multe ori la lupte. Astfel de lupte mai au loc si între animale de acelasi fel care îsi disputa dreptul asupra unei femele.
Comportamentul social al felidelor difera de la specie la specie. Pentru o analiza mai detaliata vom lua fiecare dintre speciile de feline mai cunoscute.
Nume comun: Leu
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: leo
Supranumit regele animalelor, leul difera de celelalte specii de feline prin dimensiuni si prin modul de organizare sociala. Astfel leii sunt singurele feline cu adevarat sociale, ce formeaza grupuri.
Aceste grupuri sunt formate dintr-un singur mascul sau o coalitie de masculi(pâna la 7) si pana la 20 de femele împreuna cu puii.
Masculii apara femelele si teritoriul de animale straine, iar competitia pentru sefie este dura. Aceasta apartine unui mascul pentru aprox. 2-3 ani dar poate diferi în functie de puterea coalitiei de lei.
Acestia folosesc sunete variate, cele mai comune fiind ragetele care pot fi auzite pe o distanta de 5-6 mile, folosind pentru recunoasterea membrilor unui grup sau pentru avertizarea altor animale sa nu încalce teritoriul.
De obicei femelele participa la vânatoare, masculii venind dupa ce prada a fost omorâta, acestia participând doar în cazul în care este nevoie de forta lor pentru a pune la pamânt animale mai mari.
În cadrul acestor grupuri de lei, responsabilitatea este împartita si în cazul puilor. Astfel o leoaica va alapta si puii altei leoaice care face parte din grup.
Puii se nasc orbi si lipsiti de ajutor, mai putin de jumatate dintre ei reusind sa supravietuiasca în primul an.
În captivitate leii traiesc 25-30 de ani iar în salbaticie circa 12 ani masculii si 15-16 femele.
Nume comun: Tigru
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: tigris
Tigrii sunt feline solitare, dar nu sunt antisociale. Masculii participa alaturi de femele la hranitul puilor. Au fost cazuri în care tigrii s-au socializat, formând grupuri.
Au fost vazute si femele cu pui care îsi împart hrana, iar masculii omoara puii care nu le apartin.
Tigrii vâneaza între zorii zilei si amurg utilizând aceleasi metode pe care le folosesc si leii. Rata omorurilor în rândul prazilor este de circa 1 la 10-20 încercari.
Tigrii manânca animale mari, dar s-au întâlnit multe cazuri în care tigrii ataca oameni
Nume comun: Pisica pescar
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Felis (Prionailurus)
Specii: viverrinus
Pisica pescar are foarte multe trasaturi în comun cu pisica salbatica, deci si cu stramosul pisicii domestice.Se remarca agresivitatea iesita din comun, fiind cunoscute cazuri în care o pisica pescar a omorât un tigru.
Aceasta pisica este solitara, cunoscându-se rare cazuri în care masculii au avut grija de pui.
În general aceasta pisica se hraneste cu peste pe care îl „pescuieste” din râuri, dar si cu alte animale pe care le vâneaza pe înserate.
Dupa cum se poate observa din analiza facuta pâna acum, felinele sunt animale solitare, care rareori traiesc în grupuri.
Exceptie face pisica domestica, care desi dovedeste aceeasi atitudine solitara, prezinta niste schimbari comportamentale datorita vietii duse in preajma omului.
Din timpuri imemoriale se stie ca pisica întelege omul. Este atenta si la actiunile si la vorbirea acestuia si cu toate ca este muta se constituie în mare critic.
Aceasta nu întelege sensul tuturor cuvintelor noastre, dar ne întelege miscarea corpului ,aude si întelege intensitatea vocii noastre si diferitele variatii de nuante.
În lumea pisicilor este absolut necunoscuta ierarhia câstigata prin seria unor lupte si batai. În aceasta privinta, pisica se deosebeste de alte animale, de exemplu, de câine.
În viata câinilor, scara ierarhica joaca un rol important, instinctul de apartenenta la haita este foarte puternic, iar haita este capabila sa se întretina si sa se apere daca toti membrii ei se supun unor norme riguroase.
Pisica este o fiinta mai independenta. Vâneaza singura, se întretine singura, si tot singura îsi creste puii.
Chiar daca se formeaza câte o familie mica din doua trei femele tinere care ramân cu mama, foarte rar se observa ca acestea si-ar ajuta mama în procurarea hranei pentru pui.
Ceea ce omul realizeaza prin cuvinte si gesturi, pisica realizeaza prin clasificarea urmelor olfactive si prin analizarea mirosurilor straine.
Astfel motanii cu ajutorul urinei îsi marcheaza teritoriul. Granita teritoriului sau de vânatoare este sfânta si inviolabila, nefiind loc pentru intrusi .
Femelele fac acest lucru într-un mod mult mai rafinat: cu ajutorul unor glande mirositoare aflate sub talpa .
Motanii se ghideaza dupa acest parfum în gasirea femelei, si netinându-se cont de teritoriul încalcat, dese ori au loc batai, timp în care pisica nu le acorda atentie.
Un alt aspect interesant privitor la comportamentul pisicii este capabilitatea acesteia de a-si gasi drumul spre casa. Ceea ce este numit cel de-al saselea simt al pisicii se manifesta într-un mod miraculos.
Pisica asociaza o serie de imagini, mirosuri, reusind astfel sa ajunga la locul destinatie.
Privind retrospectiv, putem observa ca desi toate rasele de feline au pornit dintr-un stramos comun, astazi difera atât prin dimensiuni cât si prin comportamentul social.
Astfel de-a lungul anilor, felinele si-au modelat comportamentul pentru a se adapta cat mai bine vietii. Daca era nevoie de mai multa forta s-au aliat în grupuri, iar daca nu era necesara împartirea hranii, alegeau un mod de viata solitar.
Cât despre domesticire, pisica a dovedit o adaptare optima vietii de casa, modelându-si comportamentul pentru a se simti cât mai bine.
Nume comun: Jaguar
Clasa: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specii: onca
Jaguarul este solitar si îsi desfasoara viata terestru chiar daca poate sa se urce usor în copaci. Îsi marcheaza teritoriul ca majoritatea altor specii de feline prin urina si prin zgârierea copacilor.
Ca medii de viata prefera padurile, savanele si în general locurile cu acces la surse de apa proaspata, având în vedere ca jaguarul este un înotator excelent.
Se presupune ca jaguarul a fost un animal de noapte, dar acum îsi desfasoara activitatea ziua fiind activ 12-14 ore.
Jaguarul se diferentiaza de alte feline prin modul prinderii prazi: dupa ce este pus la pamânt, craniul animalului prins este spart de canini jaguarului, demonstrând puterea falcilor.