Adaugat la data: 2010-09-02
de catre: danutza
Numar pagini: 48
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 428.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Colecistita acuta

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Colecistita acuta este o afectiune care se întâlneste la orice varsta, cu maximum de frecventa la vârsta mijlocie.

Raportul femei/barbati este de 3/1, iar frecventa în rândul populatiei adulte aproximativ 10-15%.

În 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinata de inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic, pe care îl obstrueaza, afectiune denumita litiaza biliara.

Ea este cunoscuta de multa vreme, prima mentionare stiintifica facuta de PARACELSUS în jurul anului 1500. La noi în tara are o frecventa de 222,51/1000 locuitori, cu maximum în decada a cincea.

Incidenta reala a colecistitei acute este greu de apreciat exact statistic, în aceasta intervenind factori de eroare; formele cu intensitate redusa sau cele cu tratament exclusiv medicamentos.

Cert este faptul ca pe masura prelungirii duratei medii de viata ea devine tot mai frecventa la decade avansate (50-70 de ani), exprimând si prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza biliara.

Gravitatea colecistitei acute este direct proportionala cu forma anatomopatologica, cu intensitatea procesului obstructiv si infectios, cu varsta precum si cu dezechilibrele electrilitic si metabolic secundare.

În prezent, numarul de colecistectomii – interventia chirurgicala prin care se extirpa vezicula biliara si canalul cistic – este de doua ori mai mare ca cel al apendicectomiilor.

CAPITOLUL 2

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE

2.1. Generalitati privind aparatul digestiv

Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care îndeplinesc importanta functie de digestie si absorbtie a alimentelor (prehensiune, modificarea fizico-chimica a alimentelor, absorbtia nutrimentelor si excretia reziduurilor neabsorbite). Este compus din tubul digestiv si glandele sale anexe.

Digestia este ansamblul de procese în cursul carora substantele nutritive sunt eliberate din alimente, sub influenta enzimelor, fragmentate în constituentii lor chimici si absorbite. Digestia se realizeaza în segmentele constitutive ale tractului digestiv.

Aparatul digestiv se împarte în doua segmente :

a)    Cefalic – cuprinde cavitatea bucala cu glandele anexe si faringele. În aceasta portiune alimentele sunt prinse de buze, dinti si limba, sunt triturate, lubrefiate de saliva si transportate în segmentele inferioare prin deglutitie. Organele olfactive si gustative controleaza compozitia chimica a alimentelor.

b)    Truncal – cuprinde portiunea de la originea esofagului pâna la anus : esofag, stomac, intestin subtire (duoden, jejun, ileon), intestin gros (cec, apendice, colon ascendent, transvers, descendent si sigmoidian si rect).

Esofagul este doar un conduct de transport. Transformarea alimentelor începe în stomac si se definitiveaza în intestinul subtire, unde substantele nutritive sunt absorbite în capilarele sanguine si limfatice.

La acest nivel în digestie intervin ficatul, pancreasul si un numar mic de glande din peretele intestinal.

În intestinul gros resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare, detoxificate prin conjugare, transformate în fecale prin fermentatie si putrefactie, transportate si eliminate la nivelul rectului si anusului.

Glandele anexe ale tubului digestiv sunt : glandele salivare, ficatul si pancreasul.

2.2. Anatomia ficatului

Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman.

Asezare : Este situat în cavitatea abdominala – etajul supramezocolic în partea superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng se întinde pâna în epigastru. Locul ocupat de ficat se numeste loja hepatica.

Configuratia externa : Are forma unui semiovoid, asezat transversal în abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm si greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sânge pe care o contine.

Ficatul prezinta trei fete :

a)    Fata superioara (diafragmatica) este convexa în sus si vine în raport cu diafragmul si cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune anetero-superioara. Pe ea se observa lobul drept si lobul stâng, delimitati de ligamentul falciform.

Lobul drept prezinta impresiunea arcului costal, iar cel stâng întiparitura cardiaca.

b)    Fata inferioara (viscerala) este concava si vine în raport cu : stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta. Pe aceasta fata se afla trei santuri :

•    santul antero-posterior (sagital) drept. Adaposteste în portiunea anterioara vezicula biliara, iar în cea posterioara vena cava inferioara.

•    santul antero-posterior (sagital) stâng. Adaposteste în portiunea anterioara ligamentul rotund, iar în cea posterioara ligamentul Arantius.

•    santul transvers. Se întinde între cele doua santuri sagitale.

Contine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatica, vena porta, ductul hepatic, limfaticele si nervii.

Aceste santuri delimiteaza patru lobi : drept, stâng, caudat si al lui Spiegel.

c)Fata posterioara o continua pe cea superioara si vine în raport cu peretele         posterior al cavitatii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cava inferioara si pediculul hepatic.

Cuprins

C U P R I N S

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE…………………………………………..pag.3

CAPITOLUL 2

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE…………………………………………………………pag.4

CAPITOLUL 3

COLECISTITA ACUTA…………………………………..pag.13

CAPITOLUL 4

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA…………………..pag.26

CAPITOLUL V

CAZURI CLINICE………………………………………..pag.35

BIBLIOGRAFIE……………………………………………pag.47