Referate
Cipru
Cipru
Capitolul I Date geografice generale
1.Denumirea ţării
Denumirea oficială este Republica Cipru iar denumirea convenţională scurtă este Cipru.
Notă: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscută sub numele de “Republica Turcă a Ciprului de Nord”, regiune recunoscută numai de Turcia.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 805.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Cipru
Cipru
Capitolul I Date geografice generale
1.Denumirea ţării
Denumirea oficială este Republica Cipru iar denumirea convenţională scurtă este Cipru.
Notă: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscută sub numele de “Republica Turcă a Ciprului de Nord”, regiune recunoscută numai de Turcia.
În prezent, la toate activităţile socio-culturale, economice şi politice interstatale participă doar partea sudică a ţării recunoscută ca stat independent – Republica Cipru.
2. Poziţia geografică. Suprafaţa
Statul Cipru este o insulă din Marea Mediterană, situată în sud-estul Europei, avînd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.
Suprafaţa totală a Ciprului, insula a III după mărime în Marea Mediterană, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formează uscatul, iar 10 km2 apa.
Insula are o lungime maximă de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat în nord-estul insulei, la extremitatea vestică a insulei, Cape Arnaoutis.
Lăţimea maximă, de la Cape Gata, situat în sud, la Cape Kormakiti, situat în nord, este de aproximativ 90 km.
Lungimea liniei de coastă este de 648 km.
Notă 3.355 km2 reprezintă suprafaţa cipriotă turcă
3. Ţările învecinate
Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria şi 270 km vest faţă de Kastellorizon (extremitatea sud-estică a Greciei).
Capitolul II Caracterizarea condiţiilor naturale
Insula are o formă neregulată, partea de nord-est avînd o formă ascuţită spre direcţia coastei de vest a Siriei, formînd Peninsula Karpas.
Activitatea seismică este moderată.
1.Relieful
Majoritatea uscatului este neted.Această parte netedă a uscatului este situată în interiorul insulei, purtînd numele de Mesaoria (greacă- “între munţi”).
Mesaoria se întinde de pe coasta de vest până pe coasta de est fiind încadrată de lanţuri muntoase; la nord lanţul de munţi Kyrenia, paralel cu linia de coastă, lanţ muntos ce se întinde până în Peninsula Karpas; punctul cel mai înalt al acestui lanţ muntos atinge cota de 1.019 m.
La sud se află Munţii Troodos, care acoperă majoritatea porţiunii sud-vestice a insulei. Ţărmul din această parte a insulei este abrupt şi stâncos. Vîrful cel mai înalt al acestui lanţ muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.
2. Condiţii climatice
Ciprul are o climă temperat-mediteraneeană, cu veri arzătoare şi uscate dar şi un sezon răcoros şi ploios care începe din luna octombrie şi durează până în luna martie.
Volumul mediu de precipitaţii anual nu depăşeşte 500 mm. Temperatura medie anuală este de 20,6 grade Celsius, în detaliu fiind prezentată în tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Temperaturile medii anuale
Luna Maxima zilnică (Cº) Minima pe noapte (Cº) Media solară a zilei (ore) Temperatura mării Umiditatea Zile ploioase
Ianuarie 16 8 5 17 70 9
Februarie 17 8 6 17 69 7
Martie 18 9 7 18 65 5
Aprilie 22 12 9 20 67 3
Mai 26 16 10 21 68 3
Iunie 30 18 12 24 64 1
Iulie 32 21 12 26 60 1
August 33 22 12 27 61 1
Septembrie 31 10 11 26 59 1
Octombrie 27 16 9 24 64 3
Noiembrie 22 13 6 21 68 4
Decembrie 18 9 6 19 70 8
3. Hidrologia
Ciprul nu are cursuri de apă permanente; doar câteva albii inundă câmpia Mesaoria pe timpul primăverii, datorită ploilor căzute pe timpul iernii, dar pe o perioadă scurtă din an. Insula mai are câteva lacuri cu apă dulce şi două lacuri cu apă sărată.
Astfel, insula are resurse de apă limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema „Lipsa apei pe pămînt ”.
În perioada dezvoltării industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse poluării rezultate din canalizări şi deversări industriale. Acum, statul cipriot realizează un proiect naţional, care include aspecte practice şi teoretice privind soluţionarea acestei probleme de ordin economic, şi nu în ultimul rînd de ordin ecologic.
Cu privire la resursele de apă potabilă, proiectul vizează încercarea de a reduce folosirea surselor de apă, care se alimentează de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apă marină, deci sărată, şi convertirea acesteia în apă potabilă.
Acest proiect funcţionează cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost adiţionate prin anumite intervenţii articole de proiect direcţionate, de asemenea, pe desalinizarea apei.
4. Vegetaţia şi fauna
Pădurile de pin, cedru şi chiparos acoperă aproximativ 1/7 din suprafaţa totală a Ciprului, în principal în zonele muntoase. Printre alţi arbori indigeni putem menţiona ienupărul, stejarul, măslinul, roşcovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv în scopul forestificării insulei, măsură impunătoare, în special, în urma defrişării unor fîşii enorme de pădure.
În trecut, imensele păduri cipriote realizau un areal de vieţuire pentru o diversitate considerabilă de păsări migratoare şi animale, fapt pentru care erau recunoscute adevărate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fîşia forestieră care acoperea cîndva partea centrală a insulei a fost utilizată de oameni în scopuri economice, dar nu a mai fost restituită complet.
Anumite eforturi în acest sens au fost efectuate de Marea Britanie în timpul colonizării insulei din sec.18 şi 19. O daună considerabilă i-a fost adusă învelişului forestier prin incendii, în timpul conflictelor armate a partizanilor greci şi turci din 1974.
Ciprul are puţine animale sălbatice, în schimb, insula este vizitată de o mare varietate de păsări migratoare. Printre alte specii întâlnite pe insulă putem aminti becaţele, pitpalacul, sitarul.
Cu scopul de a asigura protecţia biodiversităţii teritoriului său, în cadrul proiectului menţionat mai sus, în Cipru s-au delimitat cîteva rezervaţii şi o regiune forestieră cu statut de rezervaţie naţională, statul luînd astfel sub o protecţie special direcţionată 8.1 % din suprafaţa totală a insulei numai în 1996.
Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost adiţionate în shemele rezervaţiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de convenţii internaţionale privind protecţia biodiversităţii şi a speciilor pe cale de dispariţie, menţinerea stratului de ozon, limitarea poluării aerului, schimbarea climei, problemele poluării transporturilor şi multe alte probleme ecologice de ordin mondial.
Cuprins
Cuprins
Capitolul I Date geografice generale………………………………….3
1. Denumirea ţării ………………………………………3
2. Poziţia geografică. Suprafaţa ………….…………....3
3. Ţările învecinate ………………………….………….. 3
Capitolul II Caracterizarea condiţiilor naturale……….…………….3
1. Relieful . …………………………………….………….3
2. Condiţiile climaterice……………………………………..4
3. Hidrologia …………………………..……………………..4
4. Vegetaţia şi fauna ………………………………………...5
Capitolul III Caracterizarea socială generală …………………………6
1. Condiţiile socio-umane …………………………………...6
2. Populaţia. ………………………………………………..6
3. Aşezări umane. Oraşe ……………………………………7
4. Pagină istorică ……………………………………………8
Capitolul IV Consideraţii economice…………………………………...9
1. Pagină economică …………………………………………9
2. Resurse naturale ……………………………….………..10
3. Agricultura …………………………………….…….….10
4. Industria ……………………………………….…….….11
5. Transporturi şi comunicaţii …………………….…….…..11
6. Relaţii comerciale ……………………………….….……12
7. Turismul …………………………………………….……12
Capitolul V Viaţa politică………………………………….……………14
1. Relaţii politice ……………………………………………14
2. Conflicte politice.…………………………………………14
3. Tangenţe cu problema nistreană ……………………..…..15
Bibliografie ……………………………………………………….……17