Referate
Celula baza vietii pe tera
Celula baza vietii pe tera
Milenii de-a rîndul omul nu a stiut ca atît el cît si toate fiintele de pe Terra sunt formate din celule.
Abia inventarea microscopului optic a permis observarea de catre Robert Hook (1665), într-o felie de pluta subtire , a unor cavitati dispuse ca într-un fagure de miere ,carora el le-a dat numele de celule (latina cellula-camaruta);erau defapt peretii de celuloza ale fostelor celule vegetale.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 10
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 57.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Celula baza vietii pe tera
Celula baza vietii pe tera
Milenii de-a rîndul omul nu a stiut ca atît el cît si toate fiintele de pe Terra sunt formate din celule.
Abia inventarea microscopului optic a permis observarea de catre Robert Hook (1665), într-o felie de pluta subtire , a unor cavitati dispuse ca într-un fagure de miere ,carora el le-a dat numele de celule (latina cellula-camaruta);erau defapt peretii de celuloza ale fostelor celule vegetale.
Cîtiva ani mai tîrziu , olandezul Antonie van Leeuvenhoek descopera fascinanta lume a celulelor vii protozoare din apa , globulele rosii din sîngele vertebratelor , bacterii .
Astfel Robert Brown(1831) descopera nucleul celular , afirmînd ca nucleul este o componenta constanta si fundamentala a celulei iar Valentin Leeuwenhoek (1836) descopera nucleolul în interiorul nucleului.
Se ajunge astfel la ideea ca celula este o masa de protoplasma limitata în spatiu de o membrana celulara si avînd în interior nucleul.
Protoplasma nucleului primeste numele de carioplasma spre a o deosebi de citoplasma.
Celula este un adevarat microcosmos în care structurile si functiile se îmbina armonios.
Sa începem calatoria noastra în lumea celulelor aruncînd o privire generala asupra organismelor depe Terra.
Observam ca celulele care intra în alcatuirea lor au trasaturi comune , existînd si functionînd,aceasta fiind unul dintre aspectele unitatii lumii vii.
O prima diferentiere care se impune este între celulele procariote si cele eucariote între care exista deosebirii esentiale de organizare cu implicatii în clasificarea organismelor vii.
• Organismele procariote – fac parte bacteriile si algele albastre –verzi.
• Organismele eucariote – pot fi unicelulare sau pluricelulare, pe cînd procariotele sunt numai unicelulare.
Toate organismele unicelulare se numesc ,,protiste “.
Principalele deosebiri dintre celulele procariote si cele eucariote sunt urmatoarele.
1. Celulele eucariote au nucleu bine individualizat , cu o morfologie caracteristica înconjurat de o membrana proprie. Dimpotriva, la celulele procariote materialul nuclear este raspîndit în citoplasma formînd asa numitul nucleoid sau echivalent nuclear , ce defapt este o singura molecula circulara de acid dezoxiribonucleici constituie cromozomul unic al procariotelor.
2. Procariotele se îmultesc prin simpla scindare a celulei dupa ce sau dublat componentele acesteia. Dimpotriva eucariotele au forte de evolutie de îmultire :diviziune si meioza.În cursul diviziunii celulare la eucariote materialul nuclear se condenseaza sub forma mai multor cromozomi ,al caror numar si structura sunt caracteristice fiecarei specii.
3. Eucariotele au în citoplasma organite celulare (mitocondrii, lizozomi, peroximi , aparatul Golgi ,reticolul endomplasmatic) delimitate prin membrane de restul citoplasmei care formeaza matricea citoplasmatica sau citoscheletul .Celula eucariota are o compartimentare structurala si functionala a citoplamei.Procariotele nu au organite celulare si deci nici compartimentarea citoplasmei.
4. Procariotele au la periferia celulei o membrana citoplasmatica(ce nu poate avea prelungiri la interiorul citoplasmei numite mezozomi si în afara ei un perete celular.
5. Eucariotele au in citosol un citoschelet ce determina forma si miscarile celulei din care face parte si curentul citoplamatic si miscarea locomotoriei amiboidala.Procariotele nu au aceste proprietati , locomotia , fiind asigurata de un flagel ce u structura mult mai simpla ca cei întîlniti la unele eucariote .
Diversitatea celulelor se manifesta si prin formele si dimensiunile lor.
În corpul omului, printre cele cîteva milioane , miliarde de celule, se gasesc unele sferice altele în forma de disc, cilindrice ,cubice , stelate , poliedrice ,fusiforme sau cu forme ciudate ,celulele cu multe ramificatii din cerebel.Important este ca forma celulei este adaptata functiei sale.
Majoritatea celulelor omului au diametrul de 20-30microni (1micron-1/1000mm).
Exista si celule mici de 3- 4 microni cum sunt neuronii din scoarta cerebeloasa, sau mai mari de 125 –150 microni –neuroni gigantici din regiunea frontala a scoartei cerebrale.
Galbenusul oulelor de pasare este deasemeni o celula avînd însa diametrul de ordinul centrimetrelor-10 cm la oul de strut.
Elementele chimice ce se gasesc în celula.
Elementele chimice ce se gasesc în materia vie sunt în general elemente usoare la fel în cosmos ,spre deosebire de scoarta terestra în care predomina elementele grele (Si,Al etc.)
În celule s-au identificat cca 60 elemente , dar numai 24 au fost demonstrate ca esentiale pentru viata. Acestea sunt grupate dupa abundenta lor în celula.
• Elemente majore(2-60% din total)-O,C,H,N.
• Elemente putin abundente (0,0-0,1%)-P,S,Cl,Na,K,Ca,Mg.
• Oligoelemente (sub 0,02%)
Substantele chimice din celula pot fi si substante anorganice (Apa si sarurile minerale ) si substante organice (proteine , glucide , lipide).
Apa – constituie cca 80% din masa celulei.În celulele tinere care se divid ,apa ocupa intens 95% din masa,iar cele batrîne-60% .În celula apa are un rol foarte important, servind ca mediu si ca solvent.
Un om adult de 70Kg are 40Kg de apa , iata totalul moleculelor celulei cele de apa reprezinta 99%.Cu toate ca celulele sunt formate din aceleasi elemente chimice , tipuri de substante chimice ,contin molecule universale.
Saruri minerale-În solutile apoase ale celulei , sarurile minerale se disociaza în cationi si anioni ,asigurîndu-I astfel celulei cantitatea necesara de elemente chimice si mentinînd presiune osmotica.
Unele elemente chimice intra în compozitia celulei în cantitati mari si se numesc: macroelemente ,altele în cantitati mici si se numesc: microelemente ,însa ambele au o importanta enorma pentru organism.
Proteinele- joaca un rol important în viata celulei constituind materialul de constructiee , la formarea învelisului organitelor si al membranelor celulare .
Ele îndeplinesc functia de catalizator si de transport.Proteinele speciale numite-anticorpi , ce îndeplinesc functia de aparare neutralizînd substantele straine.
Glucidele –se gasesc în celule vegetale .Frunzele ,semintele , fructele contin aproape 70% de glicide. Ele sunt compusi organici cu o structura complexa .
Exista doua tipuri de glucide :
1. Simple sau monozaharide .
2. Compuse
Glucidele constituie sursa de energie pentru activitatea variata a celulei ,ele mai îndeplinesc si functia de constructie.
Lipidele – sunt substante insolubile în apa, în compozitia lor intrînd glicerina si acizii grasi monomoleculari.
Ele dupa structura lor chimica se aseamana cu lipidele si intra în compozitia membranelor celulare , împiedicînd , datorita proprietatilor hidrofobe amestecarea continutului celular cu mediul înconjuratot .
Lipidele patrund în organism odata cu alimentele (unt , oua ,nuci ,cascaval).
Lizozomii “Stomacul celulei,,
Proprietatile lizozomilor sunt legate de continutul lor enzimatic ,în ei gasindu-se peste 40 de enzime , ce pot degrada orice componenta a celulei :glicogen ,proteine, mucopolizaharide ,acizi nucleici ,esteri fosforici .
Toate aceste enzime au un pH optim de actiune acida(4-6)
Iar în conditii normale în celula nu sunt active enzimele ,astfel s-ar produce distrugerea întregului continut celular .
PH –ul acid al lizozomilor este mentinut atît prin acumulare pasiva H* datorita numarului mare de sarcini negative ale enzimelor de la intreior cît si printr-o proteina din membrana lizozomilor ce pompeaza H* spre interior folosind energie din hidroliza ATP.
Lizozomii pot fi comparati cu niste pungi cu enzime acide , ce care în mod normal sunt închise ,daca însa ,,se desfac” baierile pungii , enzimele sunt varsate în citoplasma producînd distrugerea celulei .
Enzimele lizozomiale sunt sintetizate în RE rugos apoi din activitatea RE trec în Aparatul golgi.
Nucleul ,,Creierul celulei”
Acest organit prezent în toate celulele eucariote , ce are doua roluri principale : depozitarea informatiei genetice în ADN-ul din cromozomi si reglarea sau controlul tuturor proceselor celulare , prin aceasta , fiind ,,centrala cibernetica” a celulei.
Nucleul este prezent în toate celulele eucariote , la om lipsind doar în hematii si în trombocite .Precursorii hematiilor au nucleu ,dar acesta dispare în cursul diferentierei celulei ca o adaptare la functia hematiei de transport a oxigenului.
Nucleul ocupa deobicei pozitia centrala dar el mai poate fi depistat la periferii daca în citoplasma se acumuleaza material de rezerva sau polul bazal în celule au rol predominant secretor.
Dupa numar majoritatea celulelor au un singur nucleu , adr exista si celule cu 2 sau mai multe nuclee(pîna la 100 în celulele osoase numite osteoclaste ).
Forma nucleului corespunde în genere cu forma celulei fiind sferic în celulele rotunde , ca un bastonas în celulele alungite sau turtit în celulele endoteliale , adipoase si secretoare .În leucocite la neutrofile au forma neregulata.
Dimensiunile nucleului variaza în functie de tesut , varsta si activitatea metabolica a celulei , în general fiind cuprinse între 5 si 12 icroni.
Este important raportul nucleo-plasmatic , adica raportul între volumul nucleului si al citoplasmei ,cuprins între1/3 si 1/20 .
Cu cît celula este mai tînara si cu activitatea metabolica redusa cu atît raportul este în favoarea nucleului , pe care la celulele adulta sau batrîna cu atît favoarea este de partea citoplasmei.
Cum si celulele milioane sunt celele tinere si cu activitatea metabolica intensa , raportul nucleo-plasmatic este un criteriu de diagnostic al cancerului la examenul microscopic al sectiunilor prin tumori.
Daca ar fi asternute pe foi , instructiunile înscrise în AND-ul unei celule ,,ar umple 1000 de volume de cîte 600 de pagini fiecare “,,Fiecare celula este în sine o lume ce numara pîna la 200 000 de miliarde de minuscule de molecule.
Cuprins
1. Din istoria celulei.
2. Unele diversitati dintre celulele procariote si cele eucariote.
3.Elementele chimice ce se gasesc în celula.
• Saruri minerale.
• Apa.
• Proteine.
• Lipidele.
4.Lizozomii ,,Stomacul celulei”.
5.Nucelul „Creierul celulei”.
6.Totalizari, numarul,dimensiunile celulelor.
