Adaugat la data: 2010-09-15
de catre: danutza
Numar pagini: 49
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 3.3 MB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Cehia

CEHIA

Cehia este situata in centrul Europei si are o suprafata de aproximativ 78.866 km2.

Este o tara intracontinentala, aflandu-se la o distanta de 326 km de Marea Baltica si 322 km fata de Marea Adriatica.

Vecinii sai sunt Germania (810 km), Polonia (762 km), Austria (466 km) si Slovacia (265 km).

Cel mai inalt punct il reprezinta varful Muntelui Snezka, ridicat la 1602 m deasupra nivelului marii in timp ce inaltimea cea mai mica a statului se inregistreaza in apropierea orasului Hrensko, acolo unde fluviul Labe iese de pe teritoriul tarii, la 117 m deasupra nivelului marii.

Date generale:

Denumirea oficiala:    Republica Ceha

Capitala:    Praga (Praha) (Populatie: 1,213,800)

Limba oficiala:    ceha

Suprafata:    78,886 km2

Lungimea granitelor:    2303 km

Populatie:    10304302 cehi

Minoritati: slovaci, polonezi, nemti, rromi, maghiari

Densitatea populatiei:    131 locuitori/km2

Religia:    40% catolici, 10% protestanti

Sistem politic:    Democratie parlamentara

Presedinte:    Vaclav Havel

Ora oficiala:    Central European Time (C.E.T.)

Moneda:    Coroana ceha (Kc) - Czech crown (CZK)

Paritatea: 1 USD aprox. 30 CZK

Scurt Istoric

Sec IV-I i.Hr

Pe teritoriul locuit din secolul 4 i.Hr. de celti migreaza in secolul 1 I.hr. triburile germanice ale marcomanilor si quarzilor, venite din nord.

In secolul 6 d.Hr. se stabilesc aici triburile slavilor de apus care creeaza in urmatorul secol efemerul stat slav al lui Samo (623 - 659).

Marele Cnezat al Moraviei (830-906)

Dupa prabusirea stapanirii avare sub loviturile francilor, ia fiinta in 830 Marele Cnezat al Moraviei sub conducerea lui Mojmír (830-846).

Cnezatul cuprinde importante regiuni ale Boemiei si Slovaciei. Succesorul lui Mojmir, Rostislav (Rastislav) 846 - 870 este adoptat crestinismul (si liturghia slavona) adus de misionarii Chiril si Metodiu (863 - 864).

Marele Cnezat al Moraviei atinge apogeul in timpul domniei lui Svatopluk ( 870 - 894), apoi se prabuseste in 906 sub loviturile ungurilor stabiliti in Campia Panoniei.

Dinastia Premysl (sf. secolul 9 d.Hr. - 1306)

La sfarsitul secolului 9 se constituie statul ceh cu centrul in Boemia (capitala Praga), condus de dinastia Premysl.

In 935 moare ducele Václav, patronul sanctificat al cehilor. Intre anii 973 - 976 ia fiinta Episcopia de Praga.

In anul 1085 este proclamat regatul sub conducerea lui Vratislav (1061 - 1092). Regele Premysl I Otakar primeste Bula de Aur a Siciliei (1212), statul ceh fiind declarat regat si ducii Boemiei, regi prin ereditate, fiind stabilite si relatiile cu Sfantul Imperiu Roman (statul ceh nu era feuda imperiala, Imperiul va recunoaste numai pe acel rege ceh ales in Cehia, se asigura suveranitatea statului ceh, se legifereaza ereditatea regilor cehi, domnitorul ceh avea dreptul de a vota pe imparatul Roman).

Regatul cunoaste o maxima stralucire sub domnia lui Premysl II Otakar (1253 - 1278). In anul 1306 este asasinat Václav III si dinastia se stinge.

Dinastia de Luxemburg (1310 - 1437)

Incepand cu 1310, regatul este condus de Jan, conte de Luxemburg (1310 - 1346) sotul printesei din neamul Premysl, Eliška (Elisabeta). Regii apartinand acestei dinastii au anexat noi teritorii.

In 1344 ia fiinta Arhiepiscopia de Praga prin bula Ex supernae providentia maiestatis. Denumirea oficiala a statului devine Corona regni Bohemiae in timpul domniei lui Carol IV(Karel) 1346 - 1378 rege roman, conte de Luxemburg, 1346 - 1353, rege al Italiei, din 1355 imparat al "Sfantului Imperiu Roman", din 1373 margraf de Brandenburg.

Acesta face din Boemia centru politic si cultural al imperiului si din Praga fastuoasa resedinta a acestuia. Este fondatorul primei universitati cehe in 1348 ce includea facultatea de filosofie, de drept, de medicina si de teologie.

Miscarea husita 1419 - 1436

Impotriva autoritatii imperiale si a catolicismului izbucneste miscarea nationala husita.

Principalele cauze a fost criza economica si politica din timpul domniei lui Václav IV (1378 - 1419), succesorul lui Carol IV, criza accentuata de problemele generale din Europa acelor ani (Marea Schisma, criticile aduse catolicismului).

Miscarea a fost inspirata de ideile lui Jan Hus, ars pe rug in 1415. Regele ceh, imparatul roman Sigismund (Zikmund) de Luxemburg a incercat sa reprime revolta, dar a fost infrant in numeroase randuri. Husitii s-au divizat in trei curente: Calixtinii (utraquistii) - de dreapta, taboritii - de stanga si hiliastii (picarzii) - de extrema stanga, a caror lupte interne au favorizat infrangerea miscarii.

Dinastia Jaggielo 1471 - 1526

Vladislav Jaggelon, fiul regelui Cazimir al Poloniei si descendent al dinastiei Luxemburg a fost ales rege al Boemiei in 1471.

In timpul domniei sale (1471 - 1516) si al fiului sau Ludovic (1516 - 1626) puterea statului a crescut, diminuandu-se totusi cea regala. Tara a fost macinata de numeroase conflicte.

Dinastia de Habsburg 1526 - 1918

Dinastia Jaggiello s-a stins odata cu moartea lui Ludovic in batalia de la Mohács (1526), iar regatul Boemiei intra pentru patru secole sub stapanirea dinastiei de Habsburg prin alegerea lui Ferdinand I ca rege.

Conducerea habsburgica a reinstaurat catolicismul . Rudolf II (1576 - 1611) a stabilit capitala imperiului la Praga, orasul devenind astfel un important centru de cultura european.

Rascoala antihabsburgica a orasenilor cehi din 1618, sprijinta de nobilimea protestanta, infranta in Batalia de la Muntele Alb (8 nov. 1820) constituie prologul Razboiului de 30 de ani si totodata are ca urmare desfiintarea autonomiei statale cehe si inaugurarea unei politici de germanizare.