Adaugat la data: 2010-08-06
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 54.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Cartoful

CARTOFUL

A.    Sistematizare

-    FAMILIA Solanaceae

-    GENUL Solanum

-    SPECIA Solanum Tuberosum

B.    Origine si raspândire

-    originar din America de Sud (regiunile înalte si umede din Peru, Columbia);

-    a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea (prima oara în Spania, apoi în Anglia);

-    s a raspândit în zonele cu conditii favorabile;

-    productii mari se obtin în Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.;

-    a fost luat în cultura în România în secolul XIX.     

C.    Importanta si compozitia chimica

-    folosit în alimentatia omului: -consum direct

-produse uscate

-produse semipreparate

-    folosit în industrie:
 
-amidon, spirt

-produse pe baza de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranti)

-    folosit ca hrana pentru animale (porcine, bovine)

-    contine: - 76,3% apa;

- 23,7% substanta uscata (17,5% amidon si proteine):

- enzime;

- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;

- solanina    gust amar; poate deranja la stomac;devine toxica la 0,1 g/kg masa vie.

Din o tona de cartofi se obtin prin prelucrare industriala:

- 95 litri de alcool de 40°;

- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;

- 140 de kilograme de amidon uscat;

- 100 de kilograme de dextrina.

D.    Particularitati botanice si biologice

-    de la plantare la rasarire sunt 15 30 de zile (în functie de temperatura);

-    de la rasarire pâna la începutul tuberizarii sunt 10 30 zile (are loc cresterea radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor);

Radacina fibroasa si ramificata, radacina primara si radacina secundara (stolonifera);

Stoloni – muguri axilari si terminali; în spatiul vârfului de crestere exista o zona care se îngroasa, din care se formeaza tuberculul.

-    tuberizarea (încetarea cresterii plantei aeriene si crestere tuberculului) dureaza 25 45 de zile;

-    Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele si lujerii îngalbenindu se) dureaza 20 40 de zile.

Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunza, care se numeste sprânceana.

În conditii optime de perminare, cartoful încolteste (mugurele central) se transforma în colt.

E.    Clasificare

-    dupa perioada de vegetatie: Soiuri    timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie);

semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95 110 zile);

semitârzii – Super (110 130 zile)

târzii – Titus (peste 30 de zile).

-    dupa calitate:    Clasa A – pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarâma la fierbere; consistenta tare);

Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin);

Clasa C – fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;

Clasa D – foarte fainos, se sfarâma complet; amidon grosier folosit în industria sa.

F.    Zone de favorabilitate

-    foarte favorabile – depresiunile intramontane si extramontane (temperaturi de 16 18?C, precipitatii anuale mai mari de 600 mm/an);

-    favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19 20?C, precipitatii anuale mai mici);

-    favorabile pentru cultura timpurie – în Sud, în Sud Est, în Arad,în Sudul Moldovei, în Dobrogea.

G.    Relatiile cu factorii de mediu

-    caldura – cresterea plantelor si formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15 18?C; la temperaturi de –2 sau  3?C cartoful este complet distrus;

-    lumina – este pretentios fata de lumina mai ales în faza formarii tuberculilor; la umbra nu formeaza tuberculi;

-    umiditatea – are cerinte mari fata de umiditate; seceta determina stagnarea cresterii tuberculilor, reducerea productiei si capacitatea de pastrare;

-    solul – are cerinte ridicate fatp de sol; prefera soluri nisipo lutoase, luto   nisipoase, aluvionare, afânate, bine aerisite, fertile.

H.    Rotatia culturii

Înaintea cartofului se cultiva: familia leguminosae grâu, orz si porumb.

Se recolteaza:

-    cartofii timpurii – manual, când au aproximativ 30 de grame;

-    ceilalti – când vrejii sunt uscati.

I.    Daunatori si boli

-    Carabusul de mai (larva roade galseria în tubercul, si aici se restbilesc bacteriile si ciupercile, care produc putrezirea);

-    Gândacul de Colorado (roade frunzele);

Boli:

-    Viroze (virusi);

-    Râia comuna a cartofului;

-    Mana (pete brun rosiatice pe frunze);

-    Fainarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).