Adaugat la data: 2010-10-15
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 68.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Caracterul religiei geto - dacice

CARACTERUL RELIGIEI GETO-DACICE    


Religia este cel mai  impresionant lucru, care defineste  de cele mai multe ori un popor , ea ajutand   de  multe ori  chiar la individualizarea  poporului respectiv.  Religia unui popor influenteaza toate  domeniile de activitate ale statului
respectiv  si il ajuta la progresul sau regresul sau  economic politic sau  cultural . 

Divinitatea este cea care are
fraiele societatii respective , ea hotarand binele sau raul , binecuvantarea sau pedeapsa supusilor sau nesupusilor sai.
                  
Religia  geto- dacilor  este  un  subiect  care  fascineaza  dar  si  pune   in incurcatura pe mai toti cercetatorii , ea 
fiind de o extraordinara profunzime si inca nu se lasa descifrata cu usurinta  omului  modern datorita putinelor date scrise referitoare la ea , si cele pe care le avem nu  sunt  tocmai  atat  de  precise  incat sa  nu ne puna in incurcatura , si datorita saraciei descoperirilor arheologice  si incapacitatii lor de a ne convinge in mod absolut de caracterul sau formele de mainifestare ale ei .
                  
                  
Despre  religia   geto-dacilor , cele mai  multe  informatii  le avem  de   la autorii   antici  ,  in  special   de   la  
parintele   istoriei ,  HERODOT ,  in   marea   sa lucrare,Istorii, in cartea  IV ,insa mai sunt si alti autori antici care ne  vorbesc   despre acest lucru ,insa nu  prezinta  aceeasi   credibilitate  ca  Herodot  ,  el   vizitand   chiar
tinuturile scitice si  intrand  in  contact  direct poate cu stramosii nostri.

  Da r cu  toate informatiile pe care le avem
nu putem intocmi un  tratat  precis   si  consistent   despre caracterul si formele de mainifestare ale religiei geto
–dacice.
                 
A vorbi despre religia geto – dacilor este  un  lucru  deosebit  de  frumos  , insa pe cat este de frumos , pe atat este de
dificil , cel mai dificil fiind poate caracterul acesteia , datorita datelor putine si imprecise pe care le avem. 
                  
                  
Cu  privire  la  caracterul  religiei  geto  dacice  s- au  format  patru  pareri distincte : Unii sustin ca religia geto
dacilor ar fi fost monoteista 1 ,altii , ca ar fi fost dualista in sens iranian2, altii   spun   ca ar   fi   fost  
politeista3,   iar   altii   sustin henoteismul  ei4  ( care  duce   tot   la   monoteism) .

Fiecare istoric  are   argumente   pentru  a-si  sustine  parerea ,    insa   nu   poate    sa argumenteze  atat  de  
convingator    incat  sa   dea   peste  cap    teoriile    celorlalti.
                  
Desi in scoli s-a  invatat  ca  in  religia  geto – dacica  era  un  singur  zeu: Zalmoxis , dupa o scurta cercetare a
izvoarelor antice  scrise  nu  mai  putem  afirma  acelasi lucru datorita informatiilor contradictorii pe care le avem .

Herodot ne spune ca getii cred ca nu mor , ci se duc la zeul Zalmoxis5, aratand in cine credeau getii , facand apoi
completarea: unii ii mai spun si Gebeleizis6 . Herodot nu ne spune ca acest Gebeleizis ar fi fost un alt zeu ci ca este vorba despre acelasi zeu , Zalmoxis , doar ca o parte a populatiei il numeste asa .

Atunci cand ne vorbeste despre faptul ca getii trag cu sagetile spre cer cand tuna si fulgera 7 el ne spune ca fac acest lucru pentru a arata ca nu se tem , tot Herodot explicand de ce si anume pentru ca nu cred ca exista alt zeu afara de al lor.
                  
Lucian ,ne spune ca tracii jertfesc lui Zamolxis , 8 fara sa mai pomeneasca de vreo alta zeitate care sa le fi coordonat
viata stramosilor nostri ,tracilor , cum ii numeste el .
 
Clemens din alexandria ne spune si el despre prezenta lui Zamolxis ca divinitate a geto –dacilor , insa el spunand ca este doar un semizeu 9adica ,mai mult un zeu local decat un zeu care sa stapaneasca peste toate tinuturile geto – dacilor.

Este important faptul ca  il numeste pe Zamolxis ca divinitate , desi nu se stie cat de bine informat era despre religia geto – dacilor de momrnt ce el spune ca getii aleg in fiecare an câte un  sol pe care să- l trimită lui Zamolxis .
                 
Enea din Gaza este si el destul de explicit când spune că getii socotesc drept unic zeu 10 pe servitorul lui Pitagora , adică pe Zamolxis .(Căci majoritatea scriitorilor antici spuneau că Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, după ce s-a eliberat, el intorcându-se in patria sa si invatând poporul său nemurirea , despre  care se zice că ar fi invatat-o de la el  ) .

Dacă ar fi doar informatiile acestor autori am putea spune cu usurintă că religia geto-dacilor ar fi fost monoteistă , in viata lor neamestecându-se nici o altă persoană afară de Zamolxis . 

Dar se pune problema , inaintea lui Zamolxis geto-dacii nu aveau pe nimeni? Viata lor era lipsită de prezenta vreunei zeităti la care  să se roage in caz de primejdie si nevoie sau
căreia sa-i multumească in urma vreunei binefaceri?

Desigur ca aveau , pentru că nu există popor care să nu creadă in ceva indiferent dacă acea divinitate este de natură umană , animală  sau vegetală , o fiintă concretă sau una abstractă  , pentru că sentimentul religios este  ceva nativ , neexistanâd popor care să nu creadă in ceva .

In sprijinul acestei probleme vine  si  Strabon , care ne spune ca Zamolxis s-a facut mai intai preot al zeului celui  mai slăvit la ei , el fiind mai intai slujitor abia după o vreme el primind numele de zeu11  , fiind cinstit de daci ca atare .


Tot  Strabon ne spune ca si Burebista a luat  un ajutor care sa – i tălmăceasca vointa zeilor  si care să-l sfătuiască , pe
Deceneu , el primind de asemenea titulatura de zeu12 la fel ca Zamolxis odinioară

                  
                   
De asemenea , ne spune că mereu se găsea cate cineva care să-l sfătuiasca pe rege  si acel om primea titulatura de zeu .

Dintre toti care au primit numele de zeu si care afost cel mai cinstit pare a fi acest Zamolxis , el fiind cel mai pomenit de
către autorii antici . El  pare a fi cel care a rămas in locul zeitătilor de inainte , cel putin o perioadă , fapt ce ne 
conduce la concluzia că  religia geto-dacilor ar fi fost henoteistă , locul zeitătilor de inainte fiind celelalte zeitati
fiind uitate sau lasate oarecum in umbră .

Am putea vorbi oarecum despre un henoteism continuu , tot timpul apărând cate cineva care sa ii invete pe daci cate ceva iesit din sfera normalului si acea persoana devenind zeu cel dinainte fiind lasat
in umbra .
                 
Ideea dualismului in sens iranian al existentei reprezentand binele : Zamolxis si una  rău: Mars (Ares) este sustinuta de
către A . D . Xenopol 13  . 

El este de părere ca la inceput religia stramosilor nostri a fost politeista ca si cea a tuturor tracilor , insa datorita
invataturii lui Zamolxis intr-o religie reflexivă , după modelul invătăturii lui Ormuz si Ahriman , o nouă formă a cultului
lui Zaratustra , amestecat si luat de catre Zamolxis , sau de figura cea mai importantă a vremii respective , cu alte
elemente .
                  
Mai sunt si alti autori care vorbesc si despre alte zeitătiin viata strămosilor nostri , cum ar fi Diodor din Sicilia , care
ne spune de zeita Hestia , cu care ar fi intrat in legătură Zamolxis ,  la fel ca oarecând Moise a intrat cu Iahve-ul
israelitilor 14.

Dacă punem in legătură cele spuse de Diodor din Sicilia cu cele spuse de Strabon , ar exista posibilitatea ca cea mai slăvită zeitate să fi fost Hestia , cel putin o perioadă , până a venit Zamolxis si a inceput să fie el cel mai cinstit , desi există posibilitatea ca cele două zeităti să fi fost slăvite impreună .