Adaugat la data: 2010-09-14
de catre: danutza
Numar pagini: 17
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 98.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Cadrul natural in Muntii Apuseni

Cadrul natural in Muntii Apuseni

1. Prezentarea zonei montane

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facând parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali si Meridionali.

1.1. Scurt istoric

Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul Muntilor Apuseni care atesta existenta unor comunitati umane înca din departatele ere ale bronzului si fierului, este constituita de asa-zisele „depozite de bronz de la Zlatna”.

Locuirea acestor zone a continuat în perioada preromana si romana, primele asezari mai mari (unele chiar centre urbane), fiind legate de exploatarile auro-argentifere atestate la Rosia Montana (Alburnus Maior) si Zlatna (Ampelum).

Anul 1201 este cel în care se vorbeste despre prima atestare a „Terrei Abruth” – zona Abrudului de azi.

Mai târziu, în Bula papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresata voievozilor români din Transilvania, se aminteste si de un voievod de „Tzopus” (Tara Topilor) cu numele de Ambrozie.

În epoca moderna evenimentele majore care au avut loc sunt rascoalele lui Horea, Closca si Crisan din 1784 si participarea motilor la revolutia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu.

Data de 1 Decembrie 1918 este înregistrata în istoria acestor locuitori prin participarea motilor în numar mare la Marea Unire Nationala.

Motii, (urmasi ai dacilor), locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni, pastreaza si azi ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor si activitatile legate de prelucrarea lemnului, arta mestesugareasca bine însusita, dovada facând numeroasele obiecte si unelte din lemn, ornate cu încrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.

1.2. Caracterizare geografica

Muntii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpatilor Occidentali, fiind dezvoltati sub forma unei palme. Au fost erodati de-a lungul timpului, fiind totodata cea mai fragmentata grupa din Carpatii românesti datorita culoarelor si depresiunilor-golfuri care-i strabat.

1.2.1. Asezarea si limitele

Facând parte din grupa Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni au urmatoarele limite:

•    La sud, Culoarul Muresului;

•    La est, depresiunea colinara a Transilvaniei;

•    La vest, Dealurile de Vest;

•    Iar la nord, Valea Barcaului.

1.2.2. Alcatuirea petrografica   

Sunt alcatuiti din roci vulcanice (M. Metaliferi), sisturi cristaline (M. Bihor, Vladeasa, Gilau, Gaina), dar în deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice (pesteri, chei, coline, lapezuri si sohodoluri). Sunt intens mineralizati, bogati în metale si nemetale.

1.2.3. Relieful

a) Muntii

Apusenii reprezinta cel mai înalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. în zona centrala, iar în nord si sud nu ating mai mult de 700-1000 m.

Cuprind în partea centrala Muntii Bihor (1849 m.), extinzându-se la est în Muntele Mare (1826 m.) si la nord în Muntii Vladeasa (1836 m.). În prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m.), iar în nord-est se afla Muntii Gilau.

În sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului, iar în vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Vârful Drocea-836 m.), Muntii Codru-Moma (Vârful Plesu-1112 m.), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776 m.).

În nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, înconjurate de dealuri.

Acest sector de legatura între Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit „Jugul Intracarpatic” include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m.

b) Depresiunile

În grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:

•    Depresiunea Zarand;

•    Depresiunile golfuri Vad-Borod si Beius;

•    Depresiunile marginale Huedin si Simleu;

•    Depresiunile intramontane Gurahont si Brad.

c) Pasurile

Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:

•    Valisoara (face legatura între Depresiunea Brad si Culoarul Muresului);

•    Ciucea (face legatura între Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod);

•    Bucium (leaga culoarele vailor Ampoi si Aries).

Muntii Apuseni nu au avut glaciatiuni, dar în schimb, aici  se întâlneste un fenomen unic in tara noastra: -muntele vine în contact direct cu câmpia- în dreptul muntilor Zarandului.

1.2.4. Clima

Climatul în care se înscriu Apusenii este cel montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 o C. la baza muntilor, 0 o C. (sau chiar negative) pe

înaltimi si inversiuni de temperatura în depresiuni. Precipitatiile iau valori de 700-1200 mm./an si chiar peste 1200 mm./an în zonele înalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau).

Caracteristic este Vântul de vest. Se întâlneste fenomenul de foehn, care patrunde în zona depresiunilor Alba Iulia - Turda de pe valea Ariesului.

1.2.5. Apele

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de râurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma conflueaza la Gilau.

Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-un tinut calcaros), si lacuri artificiale (Fântânele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).

În zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate).

În regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri.