Referate
Cadrul general de recuperare a genunchiului
FRACTURILE PLATOULUI TIBIAL
-prezentare generala-
Sunt cunoscute si sub numele de fracturi ale condililor tibiali. Interesand cavitatile glenoide ridica dificile probleme terapeutice, deoarece denivelarea suprafetelor articulare afecteaza grav functia genunchiului si duce la leziuni de artroza posttraumatica.
- Elmex
- Dopajul in sport
- Determinarea densitatii corpurilor solide cu picnometru
- Colecistita acuta
- Coroana metalica turnata
- Deviatii ale coloanei vertebrale
- Bazele igienice ale educatiei fizice si sportului
- Bolile inceputului de mileniu
- Diagnosticarea displaziei acetabulare la copil, utilizand marginea laterala a sprancenei acetabulului
- Afectiuni ale inimii
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 14
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 77.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Cadrul general de recuperare a genunchiului
FRACTURILE PLATOULUI TIBIAL
-prezentare generala-
Sunt cunoscute si sub numele de fracturi ale condililor tibiali. Interesand cavitatile glenoide ridica dificile probleme terapeutice, deoarece denivelarea suprafetelor articulare afecteaza grav functia genunchiului si duce la leziuni de artroza posttraumatica.
Frecventa:
sunt semnalate dIn ce in ce mai des, ocupand primul loc intre fracturile extremitatii superioare a tibiei.
Se observa la toate varstele dar mai ales la barbatii intre 30-60 de ani, care din cauza profesiunii lor sunt mai expusi traumatismelor.
ETIOPATOGENIE
Foarte rar aceste fracturi survin dupa o lovitura directa. Intr-un procentaj relativ mic(cam 10% din cazuri) ele se produc printr-un soc vertical care antreneaza o fractura bituberozitara sau o tasare a platoului tibial extern.
Lezarea predominanta a acestui platou se datoreaza faptului ca, prin cadere in picioare cu membrul inferior in extensie, valgusul fiziologic se accentueaza, astfel incat violenta traumatica se transmite mai ales pe cavitatea glenoida externa.
In plus, suprafata de contact a condilului femural extern cu glezna respectiva fiind mai mica decat cea realizata de condil-glezna interna, rezulta ca forta traumatica va fi suportata de o zona mica, aceasta cedand usor la batranii cu osteoporoza suferind o infundare in sens verical.
Valgusul fortat este rareori incriminat, explicand frecventa redusa a fracturilor tuberozitare interne(10% din cazuri).
Mecanismul obisnuit este valgusul fortat(75% din cazuri) care face posibila infundarea condilului femural in tuberozitatea externa a tibiei.
SIMPTOMATOLOGIE
Principalele simptome ce vor fi prezentate in toate cele trei tipuri de fracturi ale platoului tibial sunt: caldura, roseata si tumefactie datorita hemartrozei prezente la locul de fractura, precum si impotenta functionala a membrului afectat
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Cand genunchiul prezinta o hemartroza enorma se poate face si un diagnostic diferentiat cu celelalte leziuni ale genunchiului.
In cazul fracturii tuberozitatii anterioare a tibiei, diagnosticul diferentiat trebuie facut cu ruptura tendonului rotulian,la care gasim o intrerupere a continuitatii acestuia si este mai sus situata.
De asemenea, cu fractura rotulei la care gasim hemartroza, iar sediul durerii e mai sus situat, prezenta unui sant transversal interfragmentar inlatura prezenta diagnosticului de fractura a tuberozitaii anterioare.
La copii, apofiza tibiala anterioara(boala Osgood-Schlatter) poate stimula o smulgere a apofizei tibiale.
In acest caz afectiunea este uneori bilaterala, iar nucleul apofizar prezinta tulburari de osificare care se disting bine pe cliseul radiografic.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Ca in toate fracturile articulare, consolidarea se face destul de lent, necesitand in principiu 3-4 luni de zile.
Reducerea lor anatomica si mobilizarea precoce a genunchiului asigura o vindecare de buna calitate.
De multe ori acest deziderat nu poate fii obtinut decat printr-o osteosinteza perfecta, de unde tendinta de extindere a indicatiilor tratamentului chirurgical in rezolvarea acestor fracturi.
Dificultatile de refacere a suprafetei articulare si numeroasele complicatii tardive fac ca prognosticul sa ramana totusi rezervat.
CADRUL GENERAL DE RECUPERARE A GENUNCHIULUI
A. Tratamentul medicamentos
Antiinflamatorii:
• steroide: Prednison 15-20 mg/zi timp de 3-4 saptamani apoi se scade progresiv doza;
• nesteroide: Indometacin – 1 capsula de 25 mg de 3 ori/zi;
• Diclofenac – 1-2 drajeuri/zi tamponat 50 mg;
• Fenilbutazona – 1 drajeu de 4 ori/zi timp de 7-10 zile;
• Paduden – 2 drajeuri de 3-4 ori/zi timp de 6 zile;
• Acid acetil salicilic simplu sau tamponat in functie de toleranta 1-3 g la 24 ore.
Analgezice (la nevoie):
• Antinevralgic P – cate un comprimat la nevoie, repetat de 3-4 ori/zi;
• Paracetamol – 3-4 comrimate/zi nu mai mult de 10 zile;
• Algocalmin 2-3 comprimate/zi
Anxiolitice:
• Hidroxizin;
• Meprobamat
Vasodilatatoare:
• Hidergin;
• Xantinol-Nicotinat.
Pot fi aplicate local prin frictiune insistenta unele unguente antiinflamatoare ca: Boicil, Rumein.
In cadrul terapiei medicamentoase s-a administrat uneori cu mult succes Calcitonina nu numai pentru a bloca activitatea osteoclastelor prevenind osteoporoza locala ci si pentru efectul antistaza la nivel osos.
Aceasta trebuie inceputa cat mai precoce, in doze de 150-200 U/saptamana in trei prize timp de 4-5 saptamani.
Vitaminoterapie – cu diferite preparate ce contin un complex de vitamine si minerale nesesare organismului mai ales in faza de refacere in care se afla. Se poate administra Extravit-M de 3 ori/zi cate 1-2 comprimate in timpul meselor.
B. Electroterapia
Diadinamic:
Pacientul se aseaza pe pat in decubit homolateral cu tegumentul genunchiului afecta liber.
Electrozii se impaturesc bine intr-un strat hidrofil bine umezit, fiecare separat. Se aseaza cu circuitele de o parte si de alta a genunchiului, intern si extern.
Peste electrozii aflati pe partea interna se pune un saculet cu nisip, apoi se aseaza genunchiul celalalt deasupra si se inveleste cu un cearsaf regiunea.
I se va comunica pacientului ca in momentul functionarii aparatului vor aparea senzatii de urzicaturi ce trebuie suportate fara insa a produce durere. Se da drumul comutatorului si se efectueaza succesiv fazele prescrise.
Se poate prescrie formula: DF 2’ ; PL 3’ ; PS 3’ cu inversarea polaritatii.
DF (difazat)= ridica pragul sensibilitatii la durere.
PL (perioada lunga)= prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticongestiv. Este preferat in starile dureroase pronuntate si persistente.
PS (perioada scurta)= are efect excitator, componenta vasoconstrictoare ii ofera un efect resorbtiv, actiune rapida in hematoamele postraumatice, in stazele circulatorii periferice.
Dupa mai multe minute produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. Se vor aplica 10 sedinte, in ritmul de 1/zi.
