Adaugat la data: 2010-08-10
de catre: danutza
Numar pagini: 2
Tip document: .doc
Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 34.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Biserici Maramuresene

Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn din Maramures

Deschidem lista brandurilor maramuresene cu cel mai reprezentativ (recunoscut si apre¬ciat) element, care îngemaneaza deopotriva universul material - dus pâna la per-fectiune prin compozitie, arhitectura si exprimare artistica specifice lacasurilor de cult, având ca suport materia fundamentala, lemnul – si cel spiritual, de factura reli¬gioasa, însa particularizat prin îmbinarea si suprapunerea credintelor arhaice, pre¬crestine, cu elementele institutionalizate ale Bi¬se¬ricii.

Rezultatul acestei simbioze sunt obiectivele (o parte devenite patrimoniu UNESCO) printre cele mai atractive ale turismului de tip religios, din Europa si din lume.    

„Se stie ca (în Maramures) se gasesc unele dintre cele mai interesante con¬structii re¬li¬gioase din lume; nu numai din tara noastra, ci din întreaga Europa.

Bisericile de lemn mara¬mu¬resene si-au câstigat demult faima bine-meritata atât în rândul specialistilor cât si în cel al pub¬licului larg din mai multe tari ale lumii.

Ele reprezinta, fara îndoiala, una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru.” (Paul Petrescu, 1969).

Evident, acest complex patrimonial de cult maramuresean trebuie privit ca parte inte¬granta a unui sistem particularizat prin solutii constructive si arhitectonice locale, generat în Evul Mediu atât în România (vezi asezamintele monahale de la Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna – în Moldova ori Curtea de Arges – în Muntenia), cât si în Europa Centrala si de Vest, sub imperiul Renasterii, ca o prelungire a artei Antichitatii.

În aceste lacasuri din Maramures s-au pastrat hrisoave si însemne printre cele mai vechi ale limbii românesti; aici s-au adunat înteleptii satelor pentru a hotarî în clipe de restriste; aici s-au legat casatoriile, s-au botezat pruncii si tot aici au fost îngropati mosii si stramosii nostri (v. Mihai Dancus, 1986).

De regula, acestea au fost ridicate pe înaltimi, cu turle aparent exagerat de înalte, prevazute cu foisor în care se afla clopotnita.

În trecut, foisorul servea si ca turn de observatie iar în timp de primejdie (navaliri, foc) se batea toaca si se trageau clo¬potele, într-un anume fel, avertizând comunitatile pentru a-si lua masurile de se¬curitate potrivite situatiei” (Grigore Man, „Bisericile de lemn din Maramures, 2005, pag. 5).

Cele mai vechi si valoroase monumente sunt situate în Maramuresul istoric, unele datând din secolul al XIV-lea, dar majoritatea au fost reconstruite în secolele XVII si XVIII. Materialul utilizat preponderent este lemnul de stejar, gorun si rasinoase.

Cu toate acestea, mici „catedrale post-renascentine” întâlnim si în Chioa¬r, Codru si La¬pus, ceea ce recomanda întreg arealul administrativ-teri¬torial al judetului Maramures, ca o locatie importanta a turismului religios.

Un repertoar al specificitatii bisericilor din fiecare zona indica urmatoarele ca-racteristici (Grigore Man, 2005, pag. 8): monumentalitate (Maramuresul istoric); specta-culozitatea turlelor si frumusetea sarpantelor (Chioar); constructii de mai mici di¬mensiuni, dar perfect proportionate, cu ornamente interioare de mare acuratete (Codru); frumusetea pridvoarelor si prispelor func¬tionale (în Tara Lapusului).

Studiile competente referitoare la aceste constructii reliefeaza inovatiile si solu¬tiile locale privind compartimentarea (absida altarului, naosul si pronaosul pozi¬tionate pe o axa est-vest, la care uneori se adauga un pridvor deschis, aidoma caselor taranesti), dar si elementele de decor si pictura (pe lemn sau pe sticla).

Astfel, în Biserica din Breb se pastreaza urme de pictura murala (sec. XVII).

În cimitirul bisericii din Sat Sugatag exista relicve ale civilizatiei celtice („semne de mormânt lucrate în lemn, care au ca motiv principal crucea înscrisa în cerc”).

Turnul bisericii din Budesti-Josani este amplasat deasupra pridvorului-clopotnita, care are patru turnulete mai mici. Biserica din Cuhea a fost ridicata în 1718, pe amplasamentul fostei biserici din lemn, incendiate de tatari în 1717.

Biserica din Deal din Ieud dateaza din 1364 si se mai numeste Biserica Balcului, dupa numele unui voievod local, iar cea din ses este socotita una dintre cele mai frumoase si monumentale „catedrale din lemn” din Maramures, reprezentând totodata prototipul arhitecturii gotice (v. Mihai Dancus, 1986).

Semnificativ este faptul ca multe din aceste lacase de cult seculare sunt si azi functionale, duminica si în alte zile de sarbatoare, dovedindu-se neîncapatoare.

Pro¬babil tocmai acest amanunt le-a salvat de la dezintegrare, spiritul si credinta oamenilor pastrându-le nealterate.

Acolo unde localnicii le-au abandonat (în favoarea altora, de piatra), constructiile prezinta vizibile semne de degradare fizica.

Biserici maramuresene sub egida UNESCO:

- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil” din Rogoz - 1663;

- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil” din Surdesti - 1766.

- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil” din Plopis - 1776;

- Biserica de lemn „Nasterea Maicii Domnului” din Ieud (Deal) - sec. XVII;

- Biserica de lemn „Sf. Parascheva” din Poienile Izei - 1632;

- Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budesti - Josani - 1643;

- Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Desesti - 1770;

- Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserica” din Bârsana - 1720.