Referate
Balada populara Toma Alimos
TOMA ALIMOŞ
- Balada populara –
1.BALADA POPULARĂ este cântată pe la petreceri sau hanuri de lăutari sau de ţărani, îşi are originea în trecuturi îndepărtate şi aduce teme şi motive de mare circulaţie despre păstori, haiduci, viteji ai neamului, etc.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 2
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 26.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Balada populara Toma Alimos
TOMA ALIMOŞ
- Balada populara –
1.BALADA POPULARĂ este cântată pe la petreceri sau hanuri de lăutari sau de ţărani, îşi are originea în trecuturi îndepărtate şi aduce teme şi motive de mare circulaţie despre păstori, haiduci, viteji ai neamului, etc. .
Fiind veche şi pentru că se cântă se mai numeşte şi cântec bătrânesc.
2. DEFINIŢIA:
Balada este o creaţie epică în versuri în care este povestită o întâmplare despre confruntarea dintre două sau mai multe personaje.
3. „TOMA ALIMOŞ” – baladă haiducească cunoscută cu un număr considerabil de variante dintre care cea mai reuşită este cea culeasă de Vasile Alecsandri în volumul său de poezii populare.
4.Ca orice operă epică are: narator care deşi este obiectiv participă afectiv la trăirile personajului pozitiv (“Şi departe ce-MI zărea”), personaje (Toma Alimoş – personaj pozitiv, boierul Manea – personaj negativ, calul – personificat, ceata haiducească – personaj colectiv figurant din care se individualizează un haiduc însemnat).
5.SUBIECTUL se axează pe fapte şi întâmplări existând şi momente ale subiectului:
- expoziţiunea – monologul lui Toma în singurătatea codrilor
- intriga – sosirea lui Manea boierul care-i reproşează haiducului faptele săvârşite
- desfăşurarea acţiunii – Toma îl primeşte cu ospitalitate oferindu-i vin din plosca haiducească, Manea îl înjunghie mişeleşte pe haiduc apoi fuge ca un laş. Toma îşi adună puterile, îl urmăreşte, îi reproşează gestul mişelesc şi laşitatea şi îl ucide. Toma aflat în agonie îşi transmite ultimele dorinţe calului său.
- punctul culminant – momentul în care haiducul rănit moare
- deznodământul – ceremonialul de înmormântare făcut de cal
6. PREZENTAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL PRIN RAPORTAREA LA 2 ÎNTÂMPLĂRI SEMNIFICATIVE
a)OSPITALIER – haiducul Toma îl tratează cum se cuvine pe boierul Manea oferindu-i frăţeşte jumătate din vinul din ploscă
Personajul întruneşte cele mai alese calităţi ale poporului printre care firea deschisă, sinceritatea
b)PĂSTRĂTOR AL TRADIŢIILOR haiducul nu poate lăsa ca momentul morţii să nu fie însoţit de un ceremonial specific pe care îl lasă prin intermediul calului.
7. INDICI DE SPAŢIU ŞI TIMP
-cadrul spaţial : “La poalele muntelui / Muntelui Pleşugului / În mijlocul câmpului”
-cadrul temporal : sugerat – perioada haiduciei româneşti
8.PREZENŢA FORMULELOR TIPICE : „foicica fagului”, „foicică de rocoz”, „foicică mişunea” care apar în punctele cheie ale acţiunii.
9.CONFRUNTAREA specifică baladelor apare între haiduc şi boier şi este realizată prin procedeul antitezei
TOMA – „Nalt la stat / Mare la sfat / Şi viteaz cum n-a mai stat”
MANEA – “Manea slutul şi urâtul / Manea grosul şi arţăgosul”
- ANTITEZA – nivel fizic şi moral
10.REALIZAREA ARTISTICĂ – prezenţa regionalismelor şi a cuvintelor populare : „ţeara”, „fârtate” ; interjecţia populară „măre” pentru a atrage atenţia , şi frecvenţa diminutivelor : “guriţă”, “burduşel”, “vinişor” ; enumeraţii, epitete ornante, interogaţii retorice, prezenţa dativului epic “ce-MI făcea”
- prezenţa tuturor modurilor de expunere
- nu are text organizat pe strofe
- rima este împerecheată combinată cu monorima
- măsura versurilor este scurtă
- ritmul trohaic
11.PREZENŢA MOTIVELOR LITERARE
- motivul însingurării
- motivul comuniunii om – natură
- motivul animalului credincios