Adaugat la data: 2010-09-03
de catre: danutza
Numar pagini: 0
Tip document: .doc
Nivel: Facultate
Dimensiune: 134.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0

Din referat: Asigurarea riscurilor financiare si politice

CURS 8

ASIGURARI SI REASIGURARI

ASIGURAREA RISCURILOR FINANCIARE SI POLITICE

Acest tip de asigurare face parte din sfera asigurarilor de bunuri, fiind generata de cadrul relatiilor economice si financiare care se deruleaza între agentii economici pe plan intern si, cu deosebire, pe plan international, de abilitatea debitorului de a face fata sau nu obligatiilor sale la scadenta convenita în raport cu creanta creditorului.

Aceste riscuri pot fi structurate în:

1.    riscuri comerciale;

2.    riscuri generate de forta majora si provocate de calamitati naturale;

3.    riscuri politice;

4.    riscuri valutare.

1. Riscurile comerciale se pot manifesta atât în tranzactiile interne, cât si în cele internationale, si constau în deteriorarea sistemului financiar al cumparatorului astfel încât acesta ajunge în starea de imposibilitate de plata a sumei datorate la scadenta. Uneori, neonorarea obligatiilor de plata poate constitui rea credinta din partea cumparatorului.

2. Riscurile generate de forta majora si provocate de calamitati naturale sunt, în general, imprevizibile si se manifesta prin fenomene naturale sau cauzate de o forta majora care pun cumparatorul în imposibilitate de plata fata de furnizor (cutremur, inundatii).

3. Riscurile politice constau în evenimentele social-politice, independente de vointa si solvabilitatea cumparatorului, care îl impiedica sa-si onoreze obligatiile de plata fata de furnizor (razboi, greve).

Sunt situatii când împotriva tarii importatorului sunt instituite masuri cu caracter politic de catre terte tari, cum este cazul embargo-ului.

Riscurile politice pot constituite si de diverse masuri luate de autoritatile publice ale statului în care se afla partenerul, concretizate în efecte ca:

•    restrângerea importurilor,

•    limitarea transferului valutar,

•    sechestrarea sau rechizitionarea unor bunuri apartinând agentului economic asigurat, s.a.

Tot în aceasta categorie se încadreaza si cazul neonorarii platii la termen de catre importatorii publici.

4. Riscurile valutare se manifesta în cazul unor tranzactii comerciale internationale.

Pentru aceasta, în contract se prevede posibilitatea platii în alta valuta decât cea luata în vedere la încheierea contractului, deoarece se poate modifica raportul de schimb pe parcursul perioadei dintre momentul încheierii contractului si momentul platii.

Acest tip de riscuri are mai multe forme:

•    riscul de schimb valutar;

•    riscul cresterii costurilor de fabricatie al marfurilor contractate datorita inflatiei;

•    riscul fluctuatiei ratei dobânzii (dobânda are tendinta de majorare, iar acest lucru este în dezavantajul importatorului, creditorului).

În practica s-au instituit doua forme de asigurare specifice riscurilor de import-export:

I.    asigurarea riscurilor financiare;

II.    asigurarea riscurilor politice.

I.    Asigurarea riscurilor financiare

Asigurarea riscurilor financiare este o forma de asigurare complexa, putând avea un câmp de manifestare si pe plan intern, dar, în deosebi, se manifesta pe plan international.

În sistemul asigurarilor pentru riscurile financiare se disting:

a.    asigurarea creditelor, respectiv:

a.1. asigurarea creditelor interne;

a.2. asigurarea creditelor de export;

a.3. asigurarea ratelor la credite;

a.4. asigurarea creditelor pentru investitii;

b.    asigurarea de garantii (de cautiune);

c.    asigurarea de fidelitate.

a. În cadrul acestor asigurari, un loc deosebit îl ocupa asigurarea creditelor care au drept scop protejarea comerciantilor si producatorilor împotriva daunelor financiare generate de insolvabilitatea cumparatorilor.

Primele încercari de asigurare a creditelor s-au facut în Franta, în 1850, dar prima societate de asigurari specializata, care a procedat la preluarea riscurilor respective, a fost American Credit Indemnity Company - 1893.

Asigurarea de credite este specifica economiei de piata care presupune existenta unui sistem de credite dezvoltat.

În tara noastra s-a practicat, înainte de 1989, numai asigurarea de credite de export, dar, în procesul de tranzitie, asigurarea de credite s-a amplificat.

a.1. Asigurarea de credite interne

Aceasta se impune în conditiile unei piete concurentiale, constituind un instrument care faciliteaza protectia vânzatorului fata de riscul de insolvabilitate al debitorului, dar si protectia bancii care a acordat creditul.

Asigurarea de credite se refera la riscurile potentiale în toate etapele procesului de productie si de distributie.

Polita emisa variaza în functie de legislatia si de uzantele din fiecare tara, putându-se utiliza într-o tranzactie individuala sau într-un flux de afaceri continuu.

O alternativa este polita speciala, care asigura un numar de tranzactii, cu unul sau mai multi cumparatori, stabilite pe o perioada de 12 luni.

O alta alternativa este polita generala pe cifra de afaceri, pe credit, prin care se asigura toate afacerile realizate pe o perioada de timp            (de regula 12 luni). Pentru emiterea unei astfel de polite, societatea de asigurari face investigatii în privinta agentului economic cu privire la:

•    volumul afacerilor în anul anterior;

•    volumul creditelor anterioare;

•    structura si bonitatea cumparatorilor;

•    volumul creditelor furnizor;

•    volumul tranzactiilor estimate pe perioada de asigurare.

Polita de asigurare de credite interne nu acopera integral paguba prin intermediul despagubirilor. Asiguratul suporta pâna la 20 - 25 % din pierdere, practicându-se sistemul despagubirilor limitate prin franchisa.

Suma asigurata o poate constitui, dupa caz:

•    cifra de afaceri a asiguratului în perioada de referinta;

•    volumul tranzactiilor cu partenerii nominalizati.

În practica tarii noastre, asigurarea de credite interne este redusa.

a.2. Asigurarea de credite externe

Contractul de export are ca obiect: livrarea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii, cesiunea de licente si brevete de inventii în favoarea unor cumparatori sau beneficiari straini.

Întrucat, cel mai adesea, partile contractante convin, prin contract, asupra unui decalaj între momentul livrarii si momentul platii, furnizorul acorda cumparatorului extern un credit comercial si, deci, furnizorul îsi asuma atât riscul exportatorului pe credit, cât si efectele de trezorerie ale operatiilor de export cu plata la termen.