Referate
Argumente inductive
ARGUMENTE INDUCTIVE
Spre deosebire de argumentele deductive , in argumentele inductive concluzia spune mai mult decat premisele din care a fost obtinuta.
Ex: Caprele sunt ierbivore.
Cerbii sunt ierbivore.
Gazelele sunt ierbivore .
Vacile sunt ierbivore .
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 10
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 85.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Argumente inductive
ARGUMENTE INDUCTIVE
Spre deosebire de argumentele deductive , in argumentele inductive concluzia spune mai mult decat premisele din care a fost obtinuta.
Ex: Caprele sunt ierbivore.
Cerbii sunt ierbivore.
Gazelele sunt ierbivore .
Vacile sunt ierbivore .
Caprele , cerbii, gazelele si vacile sunt cornute .
Toate animalele cornute sunt ierbivore .
In acest exemplu se observa ca , in timp ce premisele vorbesc despre cateva animale cornute , concluzia se refera la toate animalele cornute.
Datorita caracterului amplificatory al concluziei sale, unui argument inductiv autentic ii apartin suplimentar, urmatoarele trasaturi :
Premisele nu reprezinta un temei suficient pentru concluzie .
Concluzia rezulta cu probabilitate – si nu cu necesitate – din premise.
Printr-un argument inductiv, nu este exclus sa obtinem o concluzie falsa cu toate ca premisele din care a fost derivata sunt adevarate.
Ex : Heliul este un gaz incolor si inodor .
Hidrogenul este un gaz incolor si inodor .
Oxigenul este un gaz incolot si inodor .
Heliul , hidrogenul si oxigenul sunt elemente chimice gazoase .
Toate elementele chimice gazoase sunt incolore si inodore .
In acest al doilea exemplu de argument inductiv , din premise adevarate s-a obtinut o concluzie falsa ;dupa cum se stie clorul este un element chimic gazos de culoare galben –verzuie, cu miros intepator , sufocant .
Desi se deosebesc fundamental deargumentele deductive corecte care, dupa cum s-a aratat, din premise adevarate produc concluzii adevarate, cele inductive se afla intr-o stransa legatura cu argumentele deductive .
Chiar daca unele discipline (matematica,
logica)apeleaza preponderent la argumente deductive, iar altele (chimia , biologia , fizica) folosesc indeosebi argumente inductive, in ambele tipuride discipline cele doua feluri de argumente se completeaza si se sprijina reciproc.
De fapt, pentru a progresa, orice disciplina se bazeaza pe o cooperare intre deductie si inductie.
ANALOGIA
Rationamentul prin analogie este cel mai simplu tip de argument inductiv.
El se bazeaza pe o simpla comparare intre cel putin doua obiecte sau situatii , fie ele A si B, cu scopul de a stabili daca intre ele exista saunu anumite asemanari .
In eventualitatea ca au fost descoperite o serie de trasaturi care apartin , deopotriva , si lui A si lui B,daca la unul dintre acestea , sa spunem la A,se descopera o noua propietate neidentificata inca la B,atunci , prin analogie , se trage concluzia ca aceasta noua propietate apartine si lui B.
Ex :Pe baza adeverintei de elev,Ion , Dan si Vasile au obtinut bilet de tabara cu pret redus . Prin urmare, si Tudor va obtine bilet de tabara cu prêt redus , intrucat si el are adeverinta de elev .
Rescris in forma standard , acest exemplu de argument prin analogie se prezinta
astfel : Ion are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
Dan are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
Vasile are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
Tudor are adeverinta de elev .
Tudor va obtine billet de tabara cu pret redus.
Pe aceasta baza , notand propietatile cu P1, P2, etc.,se poate spune ca unui argument prin analogie ii corespunde urmatoarea forma logica (schema de rationare ) :
A poseda propietatile P1 , ….Pn
B poseda propietatile P1 , ….Pn
A poseda si propietatea Pn+1
Propietatea Pn+1 apartine si lui B
Dat fiind ca simpla comparare a unor obiecte sau situatii , pe care se bazeaza analogia , nu trece dincolo de suprafata acestora , ca de regula sunt luate in considerare doar o serie de constatari, uneori intamplatoare, ca valoarea unor asemenea constatari este redusa , mai ales cand nu sunt cercetate si eventualele deosebiri intre obiective sau situatiile comparate , analogia este , totodata , cel mai fragil tip de argument inductiv .
Drept urmare, chiar daca plecam de la premise indiscutabil adevarate , rationand doar prin analogie , riscul de a obtine o concluzie este extrem de mare .
De pilda , in exemplul cu elevii care au obtinut bilet de tabara , concluzia la care am ajuns se poate dovedi falsa pentru simplul motiv ca , intre timp , biletele de tabara s-au epuizat.
Netinand seama de faptul ca argumentul prin analogie este foarte nesigur , sau neglijand anumite conditii care influenteaza direct gradul de probabilitetate al concluziei (in cazul nostru , eventualitetea epuizarii biletelor diminueaza sensibil probabilitatea concluziei de a fi adevarata ),in cunoasterea comuna se comite deseori greseala de a lua concluzia analogiei ca sigur adevarata sau ca avand un grad de probabilitate atat de inalt incat posibilitatea ca ea sa fie falsa este neglijabila.
La nivelul cunoasterii stiintifice, tinand seama tocmai de aspectele mentionate, concluziile obtinute prin analogie sunt tratate cu prudenta, ca fiind simple ipoteze si nu certitudini.
Astfel, stiinta contemporana, coreland anumite propozitii adevarate din geologie, fizica, chimie, biologie etc.si bazandu-se pe faptul ca alte planete poseda anumite insusiri (forme de relief, compozitia chimica a solului, apei si atmosferei, temperatura maxima si minima etc)care in cazul pamantului s-au dovedit direct legate de existenta vietii, a derivat, prin analogie, ipoteza existentei vietii extraterestre, inclusiv intr-o forma superior organizata.
Avand insa in vedere tocmai faptul ca rationamentul prin analogie nu produce concluzii certe, ci doar plauzibile, ca si conditiile care influenteaza gradul de probabilitate al concluziei unei analogii,in cunoasterea stiintifica ipoteza vietii extraterestre este tratata cu prudenta.
Argumentul prin analogie este cu atat mai solid si, deci concluzia sa este mai probabila (mai aproape de a fi adevarata )cu cat :
(1) Insusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai numeroase decat cele prin care ele se deosebesc ;
(2) Insusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai importante decat cele prin care ele se deosebesc, iar legatura dintre insusirile cunoscute drept comune si noua insusire este mai solida ;
(3) Aria obiectelor comparate , avand aceleasi insusiri comune, este mai mare ;
(4) Concluzia este mai modesta sub aspectul a ceea ce sustine ;
(5) Spre deosebire de asemanarile dintre obiectele comparate, diferenta existenta intre ele are o importanta mai mica, preferabil nula, pentru ceea ce sustine concluzia .
Respectarea acestor reguli conduce la cresterea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie ; de pilda, daca nava cosmica automata care a atins suprafata planetei Marte ar fi descoperit aici urme de viata, chiar cu o forma de organizare inferioara, gradul de probabilitate al ipotezei despre existenta unei fiinte rationale extraterestre ar fi crescut, pentru ca numarul insusirilor comune, pentru doua dintre obiectele comparate , arfi fost mai mare .
Nerespectarea uneia dintre aceste reguli are ca efect diminuarea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie, iar uneori poate transforma concluzia analogiei intr-o propozitie falsa, caz in care am avea de a face cu o falsa analogie.
Este de stiut , de pilda , ca lupta pentru putere a luat in anumite epoci forma uciderii adversarilor, chiar cea a patricidului .
Filosoful englez D.Hume (1711-1776 )ne ofera urmatorul exemplu de analogie falsa menita sa justifice o astfel de inlaturare a adversarilor :
Un patricid (fiul care si-a ucis tatal)este in acelasi raport fata de tatal sau ca un stejar tanar fata de stejarul-parinte, si anume , ivindu-se din ghinda produsa de acesta , creste si acopera stejarul –parinte, sufocandu-l.
Prin uciderea in acest fel a stejarului –parinte, stejarul cel tanar nu are nici o vina. Prin urmare, paricidul este nevinovat ca si tanarul stejar.
Falsitatea concluziei acestei analogii este o urmare a faptului ca ea incalca cel putin trei reguli mentionate :
(1)intre fiu si stejarul cel tanar, numarul asemanarilor este mult mai mic decat cel al deosebirilor ;
(2)deosebirile dintre fiu si stejarul tanar sunt mai importante decat asemanarile ;
(3)pentru ceea ce sustine concluzia, importanta asemanarilor este practic nula , iar cea adeosebirilor este foarte mare.
Uneori, cuvantul , ,analogie’’este folositcu intelesulde comparatie sau de ilustrare, ceea ce este cu totul altceva decat argument inductiv de tipul analizat.
Printr-o comparatie sau ilustratie de acest fel nu se urmareste obtinerea (intemeierea,justificarea) unei concluzii, ci o descriere sau prezentare sugestiva a unor principii,aspecte, situatii etc.
Intr-ocomparatie ca :,,Membrii unei familii sunt asemeni degetelor de la o mana, fiecare, de la cel mai mare pana la cel mai mic, are rolulsi importanta sa fara de care functia mainii nu poate fi integral realizata’’,avem un exemplu de folosire a cuvantului’’analogie’’cu scopul unei ilustrari , si nu un rationament prin analogie.
Asemenea modalitati de ilustrare sunt des intalnite si in scoala si ele nu trebuie confundatecu un argument,adica cu un proces logic de derivare(intemeiere) a unei concluzii.
Folosirea cuvantului , ,analogie’’in sens de ilustrare sta si la baza utilizarii modelelor prin intermediul carora anumite evenimente sau procese naturale sunt reproduse in atelier, laborator etc., sub forma de scheme sau machete, pentru ca proprietatile lor pot fi astfel mai usor cercetate decat in forma lor reala de existenta ;astfel, de pilda, arhitectii construiesc machete ale unor intregi asezari, hidrotehnicii , machete ale unor cursuri de apa, baraje sau lacuri de acumulare.