Referate
Alexandru Lapusneanu - caracterizare
Alexandru Lapusneanu (nuvela)
de C. Negruzzi
-caracterizarea personajului-
Nuvela ,,Alexandru Lapusneanu”, capodopera a lui C. Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din acestea fiind prezentate în toata complexitatea caracterului lor.
Cel asupra caruia se opreste cu deosebire realizându-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanu, surprins în ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 3
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 26.5 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Alexandru Lapusneanu - caracterizare
Alexandru Lapusneanu (nuvela)
de C. Negruzzi
-caracterizarea personajului-
Nuvela ,,Alexandru Lapusneanu”, capodopera a lui C. Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din acestea fiind prezentate în toata complexitatea caracterului lor.
Cel asupra caruia se opreste cu deosebire realizându-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanu, surprins în ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.
Perosnaj principal, în jurul caruia graviteaza întreaga actinue a nuvelei, Alexandru Lapusneanu este un personaj real, cu atestare istorica, întruchipând în opera pe tiranul crud, sângeros, razbunator si viclean.
Trebuie remarcat însa faptul ca atitundinea sa, însusirile sale, comportamentul sau au la baza motivatii de ordin istoric si pshihologic, iar defectele mentionate ce-l definesc nu exclud unele calitati, ceea ce fac din el un personaj complex.
Din punct de vedere istoric scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar pshihologic el îsi pierduse încrederea în boierii de care fusese tradat în prima domnie.
Deaceea privit în toata complexitatea sa, el nu este o bruta însetata de sânge, ci un monarh absolut care nu tolereaza aparitia boierilor.
Este lucid si prevazator, deaceea îl consula pe vornicul Bogdan, care îl însoteste, dar îsi exprima îndoiala în privinta spuselor acestuia.
Primeste delegatia boierilor cu falsa bunavointa, dar orgolios, dârz si neabatut în hotarârea sa nu cedeaza în fata greutatilor, nu renunta usor si deaceea respinge categoric pretentia acestora de a se înapoia ,,Daca voi nu ma vreti eu va vreu”.
Inteligent, cu spirit de patrundere, având o bogata experienta, îsi da seama de intentiile necurate ale lui Motoc, caruia i se adreaseaza ,,Lupu-si schimba parul, dar naravul ba”.
Fin psiholog sesizeaza cu usurinta caracterul si psihologia celor din jurul sau.
Pentru el, Veverita este un opoznt vechi si deschis, iar Spancioc este patriotul tânar si orgolios, iar Motoc ,,învechit în rele” deprins a se ciocoii pe la toti domnii.
Dovedind abilitate politica, se apropie de popor îndreptând nemultumireile acestuia fata de boieri.
Ajuns din nou la putere, Lapusnenu devine crud, violent si brutal deoarece însetat de razbunare, îi ucide pe toti boierii care îl tradeaza, îi ucide fara mila sau îi deposedeaza de averi pe toti boierii care îl tradeaza.
La el nici atitudinea fata de domnita Ruxandra nu este constanta, ci dureaza doar pâna când acesta îsi aminteste de crimele savârsite.
Atunci când domnita isista sa înceteze varsarea de sânge, devine impulsiv si violent prin limbaj si gesturi (,,Muiere nesocotita, striga Lapusneanu”), totusi se adapteaza oricarei situatii, stiind sa-si reprime pornirile impulsive, fie pentru a-i induce in eroare pe ceilalti, fie pentru a-si asunde adevaratele intentii.
Ipocrit, ironic si insinuant, profitând de credulitatea si naivitatea sotiei, Lapusnenu îi promite încetarea incidentelor si un leac de frica.
Ipocrizia sa atinge punctul culminant în timpul cuvântarii de împacare cu boierii, rostita în biserica.
El simuleaza cucernicia, asculta subjba, se închina la icoane, dar nu are nimic sfant si jura strâmb în fata altarului.Violenta, omorârea celor 47 de boieri si piramida de capete dezvalue nu numai cruzime ci si sadism.
Actor desavârsit, un artist al disimularii, Lapusneanu reuseste sa însele vigilenta boierilor, exceptie facând Spancioc si Stroici.
În apropirea mortii cerbicia i se înmoaie, caci doreste sa se pocaiasca, devenind calugar, dar revenidu-i puterile îi revin si impulsivitatea, violenta si setea de razbunare(,,Iesiti ca pe toti va omor”).Se adreseaza celorlalti cu:
,,pocitanii” , ,,cateua” , ,,boaite”.
Toate aceste însusri sunt evidente direct prin expresii ca:
,,Aceasta desantala cuvântare” , ,,urâtul sau caracter” sau prin caracterizare directa facauta de alte personaje ,,bunul meu domn” , ,,viteazul meu sot” (Ruxandra) ,,crud si cumplit este omul acesta”(Teofan).Cele mai multe trasaturi sunt evidentiate prin gesturi, mimica si felul sau de a vorbi (,,silindu-se a nu zâmbi) , ,,raspunse cu sânge rece”, ,,azvârli cu mânie!”.