Referate
Alcaloizi din frunze de coca
Alcaloizi din frunze de coca
Istoric si definitie
Oamenii au cunoscut actiunea fiziologica,toxica si curativa a unor plante sau extracte de plante înca din antichitate. Astfel opiul, care este un material rasinos obtinut din fructele macului era folosit în Orient ca somnifer.
Voturi:0
de catre: danutza
Numar pagini: 21
Tip document: .doc
Nivel: Liceu
Dimensiune: 201.0 KB
Downloads: 1
Credite: 0
Din referat: Alcaloizi din frunze de coca
Alcaloizi din frunze de coca
Istoric si definitie
Oamenii au cunoscut actiunea fiziologica,toxica si curativa a unor plante sau extracte de plante înca din antichitate. Astfel opiul, care este un material rasinos obtinut din fructele macului era folosit în Orient ca somnifer.
În regiunea tropicala muntoasa a Americii de Sud, exista un popor, înainte de cucerirea spaniola, care valorifica frunzele de coca, cunoscând actiunea lor stimulanta.
Izolarea principiilor active din plante a constituit o preocupare a stiintei chimice înca de la începuturile ei.
Primul succes în acesta directie a fost obtinut în secolul al XVII-lea de catre Dan Ludovici si Robert Boyle care au izolat alcaloidul din opiu în stare impura.
Chimia alcaloizilor a început atunci când alcaloidul din opiu a fost obtinut în stare cristalizata(1804-1806).
Aceasta metoda de izolare a dat nastere numelui de morfina, tot atunci s-a afirmat si faptul ca formeaza saruri cu acizi si este deci, bazic.
Numele de alcaloizi a fost dat de Meissner în 1818 si oglindeste interesul deosebit pentru caracterul bazic al substantelor de origine vegetala, producerea de compusi azotati fiind considerata pe vremea aceea ca un privilegiu al organismului animal.
Deoarece singurul compus azotat bazic cunoscut la vremea aceea era amoniacul, alcaloizii au fost considerati multa vreme ca reprezentantii unei categorii noi de compusi organici.
Notiunea istorica de alcaloid dateaza dintr-o epoca anteriara teoriei structurii asa cum si taninul si vitaminele nu pot fi puse de acord cu o clasificare bazata pe teoria structurii.
Este necesara mentinerea notiunii de alcaloid din punct de vedere practic, considerând numarul mare de compusi azotati ce se gasesc în plante.
În referatul nostru vom vorbi numai de compusi azotati de origine vegetala cu origine heteorciclica.
Acesti compusi îi vom clasifica tinând cont de structura inelelor heterociclice din moleculele lor.
Cercetarea chimica a alcaloizilor a constituit o preocupare permanenta în ultimii 150 de ani.
Pe lânga marele inters pe care îl prezinta, a condus la desoperirea si dezvoltarea multor reactii chimice de interes general.
Deslusirea structurii complicate ale alcaloizilor a constituit un prilejiu pentru experimentarea metodelor chimice si fizico-chimice dintre cele mai avansate.
Progresul în aceasta directie se poate aprecia considerând dezvoltarea metodelor de lucru ce s-a produs de la primele sinteze de alcaloizi (coniina, nicotina) si a ajuns chiar la sintetizarea unor complicate lucrari de sinteza (chinina, morfina, stricnina).
Cercetarile din domeniul alcaloizilor au inspirat un numar mare de sinteze de compusi, printre care se numara medicamente cu valoare terapeutica mare.
Raspândire si biogeneza
Plantele producatoare de alcaloizi sunt mult mai raspândite, cele mai multe fac parte din dicotiledonate si mai rar din monocotiledonate si criptogame.
Au fost identificati în plante peste 1000 de alcaloizi si se apreciaza ca numai 2% din toate specile de plante cunoscute au fost cercetate în ceea ce priveste continutul lor în alcaloizi.
Un alcaloid apare într-o singura planta sau în putine specii apartinând aceluiasi gen botanic. Numai câtiva alcaloizi cu structura simpla se pot gasi în plante apartinând unor specii mult diferite.
O planta contine rareori un singur alcaloid,de obicei ea contine mai multi alcaloizi cu structura asemanatoare, cum este si cazul frunzelor de coca, a tutunului sau a coajei de chinina.
Continutul în alcaloizi al unei plante variaza mult cu regiunea, clima si anotimpul: multe plante tropicale, desi se dezvolta normal, pierd capacitatea de a sintetiza alacaloizi cânt sunt mutate în regiuni cu clima temperata sau rece.
Multe plante nu contin alcaloizi si din acest fapt rezulta ca ei nu sunt un factor vital cum sunt de exemplu hidratii de carbon, aminoacizii, grasimile si purinele.
Parerile privitoare la rolul fiziologic al alcaloizilor în plante sunt înca putin precizate.
Alcaloizii ar putea constitui mijloace de aparare a plantei împotriva insectelor sau a animalelor superioare, dar în acelasi timp pot fi considerati produsi de dezasimilatie a proteinelor pe care planta din lipsa unor posibilitati de excretie, îl depune în organele sale.
Pentru a doua varianta sunt mai multe obiectii: este putin probabil ca planta sa construiasca molecule uriase si complicate pentru a fixa un singur atom de azot sau, de ce pentru o functiune fiziologica de importanta procesului de excretie s-ar îndeplini pe cai atât de diverse în specii botanice înrudite, atunci când alte procese de importanta vitala (asimilatia bioxidului de carbon, glicoliza) se fac în toate plantele printr-un mecanism identic.
Pentru sintetizarea alcaloizilor plantele folosesc ca materii prime amino-acizi naturali sau produsi de degradare biochimica ai acestora.
În biosinteza alcaloizilor joaca un mare rol reactia Mannich, la care participa o amina(R-NH2), o aldehida(R’-CH=O) si un compus capabil sa ia parte la o condensare aldolica sub forma de componenta metilenica.
La rezolvarea problemei biogenezei alcaloizilor au adus contributii importante Robinson, R.B.Woodward.
Cunostintele din acest domeniu sunt astazi destul de avansate spre a fi de ajutor, în unele cazuri la stabilirea structurii alcaloizilor.
Alcaloizii sunt localizati de cele mai multe ori în anumite organe ale plantei, frunze, seminte, radacini sau coaja.
Cuprins
Cuprins
1. Istoric si definitie
2. Raspândire si biogeneza
3. Formula si obtinere
4. Actiune farmacologica
5. Efecte asupra utilizatorilor
6. Toleranta si abuz
7. Tipuri de consumatori
8. Factori determinati ai consumului de droguri
9. Cai si surse de procurare a drogurilor
10. Situatia drogurilor în România
11. Studiu de caz: Drogurile în judetul Hunedoara
12. Bibliografie
